Friedrich Merz scoate în evidență cheltuielile pentru apărare făcute de statele europene din NATO, ca răspuns la criticile acide făcute de Trump

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Am convenit asupra celor 5% şi Germania îşi va dubla bugetul de apărare într-o perioadă de patru ani. Este vorba despre cel mai mare efort pe care l-am făcut vreodată pentru a ne întări capacitatea de apărare. În acest sens, nu trebuie să ne ascundem în faţa nimănui şi astfel o vom exprima, cu toată modestia”, a declarat cancelarul Merz într-o conferinţă de presă alături de prim-ministrul eston Kristen Michal, preşedintele leton Edgars Rinkevics şi cel lituanian, Gitanas Nauseda.

Cancelarul german a adăugat că faptul că i-a invitat la Berlin vineri pe cei trei lideri ai ţărilor baltice, iar săptămâna trecută pe lideri ai ţărilor din formatul E5 (Franţa, Regatul Unit, Italia şi Polonia) demonstrează o coordonare strânsă de partea europeană şi decizia de a-şi aduce contribuţia la apărarea NATO şi, în special, la cea a Europei.

„Iar aceasta ar trebui să fie recunoscut de oricine analizează aceste cifre. Şi voi menţiona aceste cifre, fără a le exagera, dar le voi menţiona când ne vom întâlni la Ankara săptămâna viitoare”, a conchis şeful executivului german.

La rândul său, preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a apreciat drept „suficient de ambiţios” obiectivul NATO ca aliaţii săi să ajungă până în 2035 la 5% din cheltuielile pentru apărare şi a subliniat că cel mai important este ca toate statele să îşi respecte acest angajament.

„Ar fi foarte contradictoriu şi, de asemenea, controversat dacă unele ţări ar face acum mult mai mult şi ar atinge acest obiectiv în câţiva ani, iar altele ar rămâne la 2% sau 2,5%. Ar însemna o divizare naturală a Alianţei în două sau trei părţi, ceea ce nu ar fi bine pentru spiritul de apărare colectivă al Alianţei, nici pentru solidaritatea din cadrul acesteia”, a avertizat el.

Gitanas Nauseda a subliniat că ţara sa alocă deja în acest an 5,38% din PIB pentru apărare şi încă 1,5% pentru infrastructura cu dublă utilizare şi pentru investiţii legate de infrastructura în general.

Pe de altă parte, preşedintele leton Edgars Rinkevics a reamintit că, în 2014, ţările NATO au convenit să aloce 2,5% din PIB pentru apărare şi că „indecizia” din anii care au urmat a contribuit, de asemenea, la îndrăzneala Rusiei de a începe războiul împotriva Ucrainei.

„Aşadar, dacă nu atingem acel 5%, mai ales ţările care au graniţă cu Rusia, atunci (…) va trebui să plătim mult mai mult dacă Rusia ne atacă”, a avertizat el, şi a adăugat că nu trebuie să uităm că aceste cheltuieli pentru apărare sunt şi o formă de descurajare.

Preşedintele Letoniei a adăugat că ţara sa alocă deja în acest an aproape 5% din PIB pentru apărare şi şi-a exprimat speranţa ca restul partenerilor din Alianţa Nord-Atlantică să îşi respecte angajamentul asumat anul trecut.

Prim-ministrul Kristen Michal a subliniat că, în Estonia, cheltuielile destinate apărării în acest an reprezintă deja 5,4%, la care se adaugă 1,5% pentru securitate în sens mai larg.

„Nu facem acest lucru pentru a ne lăuda, ci pentru că suntem conştienţi de ameninţarea reală cu care ne confruntăm din partea vecinului nostru. Ne cunoaştem vecinii. Ştim că, pur şi simplu, trebuie să o facem”, a spus el.