ANAF rescrie legea prin decizii de impunere: firmele care au accesat fonduri europene, executate pentru că au folosit o facilitate prevăzută expres de Codul fiscal

Adaugă-ne ca sursă preferată

O condiție inventată, inexistentă în lege

Art. 22 din Codul fiscal scutește de impozit profitul investit în echipamente și programe informatice puse în funcțiune. Normele metodologice (HG 1/2016, pct. 11 alin. 2) spun negru pe alb că profitul se determină „fără a lua în considerare sursele proprii sau atrase de finanțare” ale activelor. Organele de control fac exact invers: împart investiția după sursa banilor și anulează facilitatea pentru partea finanțată din granturi. Cu alte cuvinte, aplică legea folosind exact criteriul pe care legea îl declară irelevant.

Ironia amară: aceleași structuri ale ANAF și Ministerului Finanțelor au comunicat ani la rând, în scris, contribuabililor care au întrebat, că facilitatea se acordă „indiferent de sursele de finanțare”. Firmele au respectat litera legii și îndrumările oficiale ale administrației fiscale – iar acum sunt sancționate pentru asta. Statul își schimbă interpretarea peste noapte și trimite factura, cu dobânzi cu tot, contribuabilului de bună-credință.

Accesorii care sufocă: până la 36,5% pe an

Peste debitele principale, ANAF calculează dobânzi de 0,02% pe zi și penalități de întârziere de 0,01% pe zi, iar pentru sumele stabilite la control poate aplica penalitatea de nedeclarare de 0,08% pe zi – în total, accesoriile pot curge cu 0,1% pe zi, echivalentul a circa 36,5% pe an. Pentru că interpretarea a fost schimbată retroactiv, cu efect asupra anilor anteriori, accesoriile acumulate ajung frecvent la 30–50% din debit încă de la comunicarea deciziei și pot depăși debitul însuși. Pentru un IMM, o asemenea creanță apărută din senin nu este o corecție fiscală – este o condamnare la insolvență/faliment.

Un fenomen național, recunoscut oficial – și ignorat oficial

Camera Consultanților Fiscali – organismul profesional care reunește consultanții fiscali din România – a sesizat oficial, prin adresa nr. 10160/21.01.2026, Ministrul Finanțelor și Președintele ANAF. Documentul descrie „multiple verificări fiscale derulate la nivel național”, „numeroase sesizări primite de la membri” și „abordări neunitare și chiar contradictorii” în aplicarea art. 22, inclusiv opinii contrare între structurile de asistență ale ANAF și Direcția de legislație din Ministerul Finanțelor, pe de o parte, și organele de control, pe de altă parte. CCF a cerut clarificare urgentă, suspendarea controalelor și sesizarea Comisiei Fiscale Centrale – mecanismul creat prin OMF 1059/2021 exact pentru astfel de divergențe.

Sesizarea este publică, pe site-ul CCF, din ianuarie. La trei săptămâni după aceea, la 10 februarie 2026, Camera a fost nevoită să revină cu o a doua adresă (nr. 10311/10.02.2026) pe aceeași temă. La aproape șase luni de la prima sesizare, nu există nicio soluție publicată a Comisiei Fiscale Centrale și nicio clarificare oficială opozabilă structurilor de control. Mai mult, în Strategia fiscal-bugetară 2026–2028, publicată în martie 2026, Ministerul Finanțelor anunță senin „realizarea unei analize a eficienței scutirii de impozit pentru profitul reinvestit” – cu alte cuvinte, în loc să clarifice legea pe care propriile structuri o aplică haotic, statul discută restrângerea facilității. În acest vid, fiecare echipă de control rămâne liberă să își aplice propria „lege” – iar contribuabilii plătesc prețul acestei anarhii interpretative: insecuritate juridică, litigii costisitoare și conturi blocate.

Subiectul a explodat și în spațiul public:

Avocatnet (28 ianuarie 2026) https://www.avocatnet.ro/articol_71196/CCF-atenționează-ANAF-anulează-nejustificat-la-controale-facilitatea-privind-profitul-reinvestit-acolo-unde-investițiile-sunt-făcute-cu-fonduri-nerambursabile-Controalele-se-intrerup-anunță-șeful-ANAF.html

StartupCafe („Impozit pe investițiile din fonduri UE: controversa de care se tem firmele”, 9 martie 2026) https://startupcafe.ro/impozit-investitii-fonduri-europene-firme-romania-controale-anaf-consultanti-95929

Juridice.ro (9 martie 2026) https://www.juridice.ro/819092/controversa-fiscala-au-dreptul-companiile-sa-scuteasca-de-impozit-profitul-reinvestit-in-active-finantate-din-fonduri-nerambursabile-sau-nu.html

analize ale consultanților EY (martie 2026) https://www.ey.com/ro_ro/newsroom/2026/03/controversa-fiscala–au-dreptul-companiile-sa-scuteasca-de-impoz

Digi24 (18 martie 2026) https://www.digi24.ro/digieconomic/financiar/profitul-reinvestit-in-romania-stimulent-fiscal-sau-sursa-de-incertitudine-pentru-companii-92459 au documentat, rând pe rând, aceeași practică: anularea la control a unei facilități pe care legea o acordă expres. Comunitatea de afaceri și cea profesională trag același semnal de alarmă de luni de zile.

Răspunsul autorităților? La finalul lunii ianuarie 2026, președintele ANAF, Adrian Nica, anunța public, la o conferință de fiscalitate, că a «dispus întreruperea controalelor până la clarificarea situației». Clarificarea nu a venit niciodată. Deciziile de impunere, în schimb, au continuat să fie emise pana in prezent chiar si după promisiunea publică a șefului ANAF. Contribuabilii au primit, așadar, tot ce poate oferi mai rău o administrație: interpretarea abuzivă, promisiunea încălcată și factura cu dobânzi.

Context: mediul de afaceri, la limita rezistenței

Cifrele oficiale ale Registrului Comerțului descriu un mediu de afaceri aflat deja sub presiune record. În anul 2025, 7.553 de firme și PFA-uri au intrat în insolvență/faliment (în creștere cu 3,84% față de 2024), 51.805 firme au fost dizolvate doar în primele 11 luni (plus 26,23% față de aceeași perioadă din 2024), 19.586 de firme și-au suspendat activitatea (plus 4,65%), iar 83.232 de firme au fost radiate. Iar 2026 a început și mai rău: în primele patru luni, dizolvările au crescut cu încă 20,73% față de aceeași perioadă din 2025, iar radierile cu peste 6%.

Într-o economie în care zeci de mii de companii trag obloanele în fiecare an, administrația fiscală alege să deschidă un front tocmai împotriva firmelor care au investit, au creat locuri de muncă și au adus în economie fonduri europene – bani pe care România i-a atras cu greu și pe care acum, practic, îi impozitează retroactiv prin anularea facilităților care i-au făcut posibili. Mesajul transmis antreprenorilor este devastator: cine investește cu sprijin european devine țintă.

Concluzie

Rezolvarea acestei situații nu cere nicio lege nouă – cere doar ca statul să își respecte propria lege. Instrumentele există de ani de zile: Comisia Fiscală Centrală poate tranșa interpretarea printr-o soluție unitară, opozabilă tuturor structurilor ANAF, iar organele de control sunt ținute, potrivit Codului de procedură fiscală, de opiniile scrise emise de propriile structuri de asistență și de Ministerul Finanțelor. Până când aceste mecanisme vor fi puse în mișcare, fiecare zi de tăcere instituțională se traduce în accesorii care curg, conturi blocate și firme împinse spre insolvență pentru singura vină de a fi investit.

Companiile afectate vor folosi toate căile legale – contestații administrative, acțiuni în contencios și, dacă va fi necesar, sesizarea instituțiilor europene cu privire la tratamentul aplicat beneficiarilor de fonduri UE – pentru a demonstra ceea ce textul legii spune deja limpede: facilitatea profitului reinvestit nu depinde de sursa banilor. Nu contribuabilii au încălcat legea. Legea a fost încălcată în numele lor.

Statul care a promis să sprijine absorbția fondurilor europene a devenit cel mai mare risc al celor care le-au accesat. Cu asemenea administrație fiscală, IMM-urile nu mai au nevoie de crize — le ajunge ANAF-ul.

Dacă scopul ar fi fost descurajarea IMM-urilor să mai acceseze vreodată fonduri europene, ANAF n-ar fi putut alege o metodă mai eficientă.

Fiecare decizie de impunere emisă pe această interpretare e un mesaj către mediul de afaceri: în România, investiția cu fonduri europene se pedepsește. Iar IMM-urile au înțeles mesajul — și trag obloanele.

Surse (verificabile):

date ONRC privind insolvențele, dizolvările, suspendările și radierile, relatate de Agerpres (24.01.2026), Digi24 (26.01/02.02.2026), Financial Intelligence (27.12.2025), CECCAR Business Magazine (24.06.2026), Forbes România (15.06.2026);

adresele CCF nr. 10160/21.01.2026 și nr. 10311/10.02.2026, publicate pe ccfiscali.ro;

Strategia fiscal-bugetară 2026–2028, mfinante.gov.ro;

articole Avocatnet (28.01.2026), StartupCafe.ro (09.03.2026), Juridice.ro (09.03.2026), EY România (03.2026), Digi24 (18.03.2026).