Raportul Copernicus vine în contextul în care Europa este lovită săptămâna aceasta de un al treilea episod de caniculă, după cel care a doborât toate recordurile, în iunie, şi un val de căldură de primăvară neobişnuit de timpuriu, înregistrat în mai, scrie Agerpres.
Temperatura medie în Europa de Vest a atins 20,74 grade Celsius în iunie, depăşind cu peste 3 grade Celsius media din perioada 1991-2020, a precizat Copernicus în raportul său lunar, fiind doborât astfel recordul anterior al regiunii, stabilit în iunie 2025.
Totodată, a fost a doua lună iunie cea mai caldă înregistrată vreodată, atât la nivel mondial, cât şi în Europa în ansamblu, a indicat Copernicus, în contextul în care încălzirea climatică provocată de om continuă.
În ultimele zile, mai multe ţări au anunţat că au fost doborâte recorduri: Spania a înregistrat cea mai caldă primă jumătate a anului din istoria sa, iar Franţa cea mai caldă lună iunie.
Oceane
Oceanele de pe glob au înregistrat cele mai ridicate temperaturi observate vreodată în luna iunie, pe fondul apariţiei fenomenului climatic El Nino, care este în curs de dezvoltare şi care s-ar putea intensifica în Pacificul tropical.
„Schimbările climatice trec de la statutul de problemă viitoare abstractă şi statistică, despre care aflăm din rapoarte, la cel al unei realităţi concrete şi perturbatoare a vieţii cotidiene”, a declarat pentru AFP Samantha Burgess, responsabil strategic pentru climă la Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu (CEPMMT), o organizaţie interguvernamentală care gestionează Copernicus.
Potrivit specialistei, „Europa se încălzeşte mult mai rapid comparativ cu media mondială”, una dintre cauzele evidenţiate fiind schimbările în circulaţia atmosferică.
„Schimbările observate în circulaţia atmosferică indică faptul că acest fenomen se va multiplica în Europa în viitor. Prin urmare, vom asista la mai multe valuri de căldură într-o lume mai caldă. Acestea vor fi mai intense, vor dura mai mult şi vor afecta mai multe zone geografice”, a adăugat Burgess, făcând apel la atingerea unui nivel net zero al emisiilor de gaze cu efect de seră „cât mai curând posibil”.
În luna iunie, temperaturile globale au depăşit cu 1,39 grade Celsius media estimată pentru era preindustrială, o perioadă care acoperă anii 1850-1900.
Dom de căldură
Luna iunie a fost deosebit de dificilă pentru Europa, unde un „dom de căldură” – un sistem de înaltă presiune care acţionează ca un capac peste o oală în clocot – s-a instalat timp de câteva zile.
Mii de decese au fost asociate cu această creştere bruscă a temperaturilor, în special în Franţa, Spania şi Belgia. Peste două treimi dintre europeni – adică 410 milioane de persoane – au fost expuşi la temperaturi care au depăşit 35 de grade Celsius în timpul valului de căldură din perioada 15-30 iunie, potrivit unei analize realizate de AFP.
„Valul de căldură din iunie a contribuit la repercusiuni grave asupra sănătăţii, în special decese asociate căldurii”, a indicat Copernicus.
Marea Mediterană a cunoscut propriul val-record de căldură marină, iar coastele atlantice ale continentului au fost, de asemenea, afectate, ceea ce a pus în pericol ecosistemele.
Seceta a contribuit la răspândirea incendiilor forestiere în Peninsula Iberică şi în sudul Franţei, a precizat Copernicus, subliniind totodată consecinţele asupra pescuitului şi productivităţii în general, cu efecte „enorme”, a notat Burgess.
World Weather Attribution, o reţea de climatologi, a estimat luna trecută că valul de caniculă care a lovit Europa în iunie a fost „cel mai intens înregistrat vreodată”. Această reţea realizează această estimare pe baza unei prognoze pe trei zile a temperaturilor maxime medii din regiunea studiată, şi nu pe baza datelor efective privind temperaturile înregistrate.
Un astfel de val de caniculă ar fi fost „practic imposibil” fără influenţa schimbărilor climatice, au subliniat aceşti climatologi. În timpul unui fenomen similar din iunie 2003, temperaturile ar fi fost cu aproximativ 2 grade Celsius mai scăzute.