Leonardo Badea: Reducerea deficitului structural nu este o opţiune teoretică ci o necesitate imediată

Adaugă-ne ca sursă preferată

„România se află în cadrul unui proces amplu şi strict de ajustare a finanţelor publice. Reducerea deficitului structural nu este o opţiune teoretică ci o necesitate imediată pentru menţinerea percepţiei favorabile a investitorilor, a stabilităţii cursului de schimb, precum şi pentru scăderea costurilor de finanţare ale întregii economii. În acest cadru fiscal strâns, spaţiul de manevră pentru facilităţi fiscale generalizate sau subvenţii directe este, practic, foarte limitat. Serviciul datoriei publice şi angajamentele de consolidare fiscală limitează sever alocările bugetare, iar facilităţile trebuie să fie foarte bine analizate şi calibrate şi trebuie să permită obţinerea de efecte economice vizibile şi cuantificabile”, a spus oficialul BNR.

Potrivit acestuia, România a parcurs un drum sinuos, în ultimii aproape 20 de ani, „care a dus la o evoluţie paradoxală”.

„Pe de-o parte am înregistrat creşteri record ale PIB per capita în regiunea noastră, pe de altă parte am acumulat dezechilibre macroeconomice fapt care a determinat cronicizarea deficitelor gemene”, a explicat Badea.

El a menţionat că, în 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, produsul intern brut pe locuitor al României, exprimat la paritatea puterii de cumpărare, era de aproximativ 10.800 de euro. În 2024, nivelul său era de aproximativ trei ori mai mare, respectiv circa 31.000 de euro. În aceeaşi perioadă, media europeană a crescut de la 24.700 la 39.700 de euro.

„Am avansat, aşadar, într-un ritm considerabil mai rapid decât media Uniunii, astfel că de la doar 44% din media europeană în 2007, am ajuns la aproximativ 79% în 2024. Este o performanţă remarcabilă, la care sectorul IMM-urilor a avut o contribuţie esenţială. Şi totuşi, acest nivel ne plasează abia pe locul 18 între cele 27 de state membre, de aceea drumul convergenţei nu este încheiat, iar etapele pe care le avem de parcurs în continuare sunt semnificativ mai dificile”, a adăugat prim-viceguvernatorul BNR.

În opinia sa, modelul acesta economic îşi epuizează resursele. „Nu doar pentru că România, ca şi alte economii emergente aflate într-o etapă similară de dezvoltare, are nevoie de soluţii diferite pentru a evita capcana venitului mediu şi a menţine ritmul convergenţei, ci şi deoarece contextul global este acum complet diferit şi considerabil mai dinamic”, a subliniat Badea.

Conform acestuia, cadrul macro-financiar de după criza financiară globală a fost o îmbinare de circumstanţe cu o probabilitate extrem de redusă de a se repeta în viitorul apropiat.

„Multe economii emergente din regiune se bucurau de un spaţiu fiscal generos, cu un nivel redus al datoriei publice. Dobânzile atinseseră minime istorice. Costurile cu forţa de muncă erau reduse, iar capitalul local era folosit din plin pentru finanţarea afacerilor şi investiţiilor noi. În acea perioadă, raportul credite pe depozite era încă puternic supraunitar, în contrast semnificativ cu trendul descendent pe care acesta l-a avut ulterior şi cu situaţia actuală. Totodată, fondurile europene şi investiţiile străine directe alimentau la rândul lor creşterea economică, iar perioadele de după crizele financiare sunt, prin natura lor, caracterizate de rate ridicate de recuperare, după cum arată unele studii de specialitate”, a afirmat Badea.

Oficialul BNR consideră că este puţin probabil ca datoria publică să revină la nivelurile de atunci, întrucât „dobânzile nu mai sunt la minime istorice, inflaţia este alimentată de o succesiune de şocuri de ofertă, iar avantajul costurilor salariale reduse s-a diminuat considerabil”.

Leonardo Badea susţine, în context, că cel puţin, pentru un timp îndelungat, „nu ne vom mai putea baza pe aceleaşi surse de creştere economică ca în perioada trecută”, iar o condiţie esenţială pentru creşterea economică este ca productivitatea să sporească.

Prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, a participat miercuri la lansarea unei noi ediţii a Cartei Albe a IMM-urilor, eveniment organizat la sediul BNR de Confederaţia patronală IMM România.

Realizat în prima jumătate a acestui an pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, ce cuprinde aproximativ 1.800 de întreprinderi mici şi mijlocii din toate judeţele şi domeniile de activitate, documentul oferă o radiografie detaliată a mediului antreprenorial autohton.

Carta analizează cu precădere raportarea IMM-urilor la teme fundamentale precum finanţarea activităţii, accesarea fondurilor europene şi politicile de personal. În acelaşi timp, documentul conturează un portret-robot complex al antreprenorului tipic, al percepţiilor sale privind actualul context economic şi al viziunii sale de viitor.