Pîslaru: Cel puţin o treime din finanţarea pentru dezvoltarea României, în perioada 2028-2034, trebuie alocată sectorului privat

Cel puţin o treime din finanţarea destinată dezvoltării României în perioada de programare europeană 2028-2034 trebuie alocată sectorului privat, prin instrumente financiare şi acces la capital, nu predominant prin granturi, a declarat, joi, ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.
AGERPRES - J, 16 iul. 2026, 14:18
Pîslaru: Cel puţin o treime din finanţarea pentru dezvoltarea României, în perioada 2028-2034, trebuie alocată sectorului privat

„Am început să-i conving inclusiv pe colegii din Guvern şi din zona politică de faptul că, în perioada 2028-2034, cel puţin o treime din toată finanţarea pe care o putem gândi pentru dezvoltarea României trebuie să fie alocată sectorului privat şi, atenţie, nu prin granturi, cu finanţări cu procente foarte mari, ci mai degrabă prin instrumente financiare şi acces la capital. Şi asta este ceva ce cred că este esenţial: să ieşim din simpla absorbţie cantitativă a banilor europeni şi să trecem la absorbţia calitativă şi cea legată de modul în care reuşim să multiplicăm banii”, a menţionat Dragoş Pîslaru, la lansarea companiei Graffiti Plus pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti.

Bursa de Valori Bucureşti este „un partener vital în perioada de programare viitoare 2028-2034”, consideră ministrul, scrie Agerpres.

„Întregul plan şi întreaga gândire pe care am pregătit-o încă din luna noiembrie presupun că, în viitor, pentru a putea răspunde nevoilor pe care încă le avem în materie de infrastructură, de dezvoltare edilitară şi de dezvoltare a sectorului privat, singura modalitate care funcţionează este să multiplici banii europeni. Iar, ca să poţi răspunde necesarului de creştere economică, trebuie să susţii sectorul privat”, a adăugat Pîslaru.

În opinia sa, statul ar trebui să faciliteze accesul companiilor la finanţare şi la piaţa de capital.

„Astăzi celebrăm nu faptul că dăm bani unei companii, ci că facilităm accesul unei companii competitive, performante, premiate la nivel european, pentru a putea, într-adevăr, să se capitalizeze şi să poată oferi oportunităţi de investiţii pe piaţa românească şi regională”, a adăugat Pîslaru.

Potrivit ministrului, România a depăşit etapa în care principala provocare era absorbţia fondurilor europene.

„Pe partea legată de a folosi şi a absorbi cantitativ fondurile europene, România se pricepe astăzi. Şi veţi spune: bun, e un lucru pe care trebuie să-l sărbătorim, că nu mai rămân banii necheltuiţi. (…) Nevoile României, pentru a putea să se ridice la ambiţia unei a şasea puteri în Europa, sunt mult mai mari decât suma fondurilor europene. Sunt mult mai mari decât suma fondurilor europene plus bugetul naţional. Sunt mult mai mari decât suma fondurilor europene nerambursabile, bugetul naţional şi ceea ce avem deja, în piaţă, ca investiţii”, a mai spus Pîslaru.

În opinia sa, este necesară schimbarea modului în care sunt utilizate fondurile europene.

„Ca să putem continua creşterea, ceea ce avem nevoie este să schimbăm complet modul de a privi fondurile europene. Adică, de la o abordare de tipul „iau un euro, cheltui un euro”, trebuie să putem să-i multiplicăm. Adică să pot crea, dintr-un euro din banii europeni, ceea ce se numeşte leveraging, deci să pot crea un efect de pârghie asupra banilor, pentru a putea să-i multiplic”, a explicat oficialul.

Ministrul a arătat că, prin PNRR, au fost introduse mai multe instrumente financiare destinate sprijinirii investiţiilor.

„Noi, prin PNRR, deja am introdus elemente de politică orientate către viitor. Avem, pe de o parte, instrumente financiare de tip garanţii de portofoliu, care sunt destul de clasice. Avem, în acelaşi timp, încă un nivel de sofisticare: instrumente de tip blended finance, adică componente de grant, cu subvenţii de dobândă şi cu garanţii. Şi, foarte important, mai avem dezvoltarea fondurilor de equity, de capital de risc, unde România a reuşit o performanţă uluitoare: din 300 de milioane de euro pe care le-a pus pe piaţă, să ajungă la 2,4 miliarde de euro care au fost atraşi din piaţă”, a afirmat Dragoş Pîslaru.

Graffiti Plus (GRF+), companie românească de consultanţă în comunicare şi brand marketing, a debutat joi pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti (BVB), după ce a atras trei milioane de lei de la investitori în cadrul unui plasament privat derulat în luna ianuarie.

Te-ar mai putea interesa și
Nazare: România poate deveni un furnizor strategic de produse agroalimentare pentru regiune şi pentru toată Europa
Nazare: România poate deveni un furnizor strategic de produse agroalimentare pentru regiune şi pentru toată Europa
România poate deveni un furnizor strategic de produse agroalimentare pentru regiune şi pentru Europa, însă pentru valorificarea acestui potenţial sunt necesare ferme mai competitive, asociere,......
Rambursul în e-commerce: de ce întârzie banii și ce pot face comercianții
Rambursul în e-commerce: de ce întârzie banii și ce pot face comercianții
România are cea mai ridicată rată de plată ramburs din Uniunea Europeană: două din trei comenzi online sunt plătite ...
Aproape un miliard de lei, împrumut al Ministerului Finanțelor de la bănci – date 16 iulie 2026
Aproape un miliard de lei, împrumut al Ministerului Finanțelor de la bănci – date 16 iulie 2026
Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, joi, 948,3 milioane lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, ...
Jumătate de miliard de lei pentru Autostrada Unirii A8 Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni (bugetul CNIR 2026)
Jumătate de miliard de lei pentru Autostrada Unirii A8 Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni (bugetul CNIR 2026)
Bugetul Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR) pentru anul 2026 prevede investiţii de aproximativ un miliard ...