Noul guvern al Ungariei creează un birou pentru recuperarea activelor presupus delapidate de Orban

Adaugă-ne ca sursă preferată

Proiectul de lege, propus de partidul de guvernământ Tisza al prim-ministrului conservator Peter Magyar, la putere din luna mai, a primit 143 de voturi pentru şi 46 împotrivă, în timp ce zece membri ai parlamentului s-au abţinut, potrivit site-ului de ştiri 444.hu.

Fiind vorba despre o lege constituţională, aprobarea sa necesita o majoritate de două treimi.

În urma victoriei zdrobitoare la alegerile parlamentare din 12 aprilie, Tisza deţine 141 din cele 199 de mandate în parlamentul unicameral.

Cei şase membri ai parlamentului din partidul de extremă dreapta Mi Hazank au susţinut crearea biroului, în timp ce 46 dintre cei 52 de deputaţi din partea partidului Fidesz, condus chiar de Orban, au votat împotriva proiectului de lege.

NVVH a fost una dintre principalele promisiuni de campanie ale formaţiunii Tisza, care acuză guvernul anterior, aflat la putere între 2010 şi 2026, că a delapidat miliarde de euro din fonduri publice, în principal în beneficiul oligarhilor apropiaţi de Orban.

Potrivit lui Magyar, atribuţia principală a noului birou va fi detectarea abuzurilor comise împotriva bunurilor publice, investigarea cazurilor de corupţie şi facilitarea recuperării activelor, precum şi oferirea de asistenţă juridică pentru recuperarea bunurilor publice dobândite ilegal.

Fidesz, la rândul său, critică vehement crearea NVVH, numindu-l o „versiune modernă” a poliţiei secrete AVH care a funcţionat în timpul perioadei comuniste.

Biroul va avea un preşedinte şi patru vicepreşedinţi, numiţi de comisia parlamentară pentru afaceri constituţionale.

Toţi cei cinci oficiali vor fi aleşi de parlament pentru un singur mandat de şase ani, cu o majoritate de două treimi.

Dacă biroul stabileşte că există suspiciuni de infracţiune pe baza uneia dintre investigaţiile sale, NVHH poate iniţia proceduri penale, caz în care biroul are atribuţiile unui procuror.

De la venirea la putere în luna mai, guvernul lui Magyar a încercat să reducă influenţa şi atribuţiile oficialilor de rang înalt numiţi de Fidesz, inclusiv a fostului preşedinte al ţării, Tamas Sulyok, forţat să demisioneze şi al cărui mandat s-a încheiat pe 20 iulie.

Luni, legislativul ungar a ales pentru prima dată un nou judecător la Tribunalul Constituţional – format din 15 magistraţi -, graţie unei majorităţi de două treimi deţinute de partidul lui Magyar, pe fondul criticilor din partea unor organizaţii precum Amnesty International (AI).

Profesorul Pal Sonnevend a fost ales cu 138 de voturi pentru şi şase împotrivă, în timp ce Fidesz a boicotat sesiunea.

Noul judecător îl înlocuieşte pe Csaba Hende, considerat un apropiat al lui Orban.

Cu toate acestea, AI Ungaria a criticat „graba surprinzătoare” cu care a fost ales noul judecător, la doar două zile după ce a fost prezentat ca potenţial candidat pentru această funcţie.

Potrivit organizaţiei pentru drepturile omului, Peter Magyar aplică „aceleaşi proceduri” folosite de Orban: „O decizie luată de un singur partid, fără consultări tehnice sau politice”.