Ilie Bolojan: România ar putea avea un sistem de tarifare dinamică a energiei peste un an, un an și jumătate

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit acestuia, noul sistem ar permite mutarea unei părţi a consumului din orele de vârf în intervalele în care energia este mai ieftină.

„Proiectul care vine cu cele 800.000 de contoare inteligente va permite, peste un an – un an şi jumătate, să avem un sistem de tarifare de tip dinamic, în care, de exemplu, dacă l-am avea şi astăzi şi preţul seara ar fi la nivelul real, cu siguranţă am înregistra o scădere totală a consumului în orele de seară şi mutarea lui în perioada de prânz, când, practic, ar fi la un preţ mult mai mic, dacă am avea acest sistem. Dar întârzierile în aceste zone înseamnă efecte care se văd pe ani de zile, iar recuperarea nu se poate face de pe o zi pe alta. Dar tot ce am făcut în această perioadă este de natură să rezolve aceste probleme şi, dacă se ţine această linie, anul viitor, chiar dacă ar mai fi o astfel de situaţie, pe care nu ne-o dorim, pentru că astfel de fenomene meteo se întâmplă rar şi vedeţi ce efecte au, să fim în situaţia în care putem trece peste astfel de crize fără probleme”, a menţionat Bolojan.

Premierul interimar, care este şi ministru interimar al Energiei, a arătat că neimplementarea unor proiecte strategice în domeniul energiei are consecinţe asupra funcţionării sistemului energetic.

„De asemenea, dacă proiectul care a fost la Ministerul Transporturilor, care prevedea creşterea debitului pe Dunărea Veche, în aşa fel încât la Cernavodă să ajungă o cantitate şi un debit mult mai mare de apă, ar fi fost pus în practică în anii trecuţi, nu am fi fost în situaţia să ne îngrijorăm astăzi vizavi de menţinerea Grupului II, în timp ce pe Grupul I a trebuit să-l dezactivăm. Deci, în energie, dacă nu ai o strategie de bază, nu ai un program perseverent şi nu vii cu reguli cât se poate de clare şi cu finanţări, ai costuri care se văd după aceea în timp”, a adăugat Bolojan.

Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie, pe fondul debitului redus al Dunării. Cele două unităţi ale centralei de la Cernavodă au o capacitate de 700 MWe fiecare şi acoperă aproximativ 20% din totalul producţiei cu unităţi dispecerizabile din România.

La finalul săptămânii trecute, autorităţile au declarat stare de alertă la nivel naţional în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producţiei de energie electrică, din cauza secetei şi a debitelor scăzute pe râuri şi pe fluviul Dunărea.