România vrea să salveze centralele pe cărbune, dar energia lor nu o cumpără nimeni. CEO a anulat șase licitații pentru că nu a venit nimeni să dea peste 700 de lei/MWh. Energie bandă, livrare până la finalul lui 2027

Adaugă-ne ca sursă preferată

CE Oltenia a lansat la finalul lunii iulie șase oferte de vânzare de energie electrică, profil bandă, cu livrare între 1 octombrie 2026 și 31 decembrie 2027, pe piața de contracte bilaterale PCCB-LE Flex a OPCOM. Patru dintre ele vizau energie furnizată la o putere de 5 MW, iar alte două la 10 MW.

În total, compania a scos la licitație un volum semnificativ de energie, 439 GWh.

Potrivit ultimelor date de pe platforma OPCOM însă, toate licitațiile au fost anulate pentru că nu a venit nimeni interesat să cumpere energia. Cel mai probabil cumpătorii au socotit că prețul de pornire solicitat de CEO (preț minim), de 730 de lei/MWh, este prea mare petru energia care arr fi urmat achiziționată toamna aceasta și tot anul viitor.

Dacă at fi vândut energia la prețul minim solicitat, CE Oltenia ar fi încasat 320 de milioane de lei.

După ultimele închideri de capacități, CE Oltenia mai operează trei grupuri de 330 MW la termocentrala Rovinari și unul de 330 MW la Turceni. Ultimul ar fi trebuit să fie scos din exploatare până la finalul acestei luni, în baza angajamentelor din PNRR. România a prezentat Bruxelles-ului un studiu de adecvanță prin care a arătat că funcționarea sistemului energetic devine nepermis de riscantă în această iarnă – centrala pe gaze de la Mintia nu este gata încă – dacă închide și acest grup, în încercarea de a obține acordul Comisiei pentru prelungiurea funcționării.

Pe de altă parte, Parlamentul  a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind decarbonizarea sectorului energetic în care a fost introdus un amendament al PSD potrivit căruia scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea realiza numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare.

Decizia a fost adoptată deși Guevrnul a explicat anterior că o parte din finanțarea din PNRR poate fi pusă în pericol.

„Dacă luăm astfel de decizii, ceea ce se poate rostogoli în spațiul public înseamnă nu doar că vom pierde niște bani, ci că corecțiile pe PNRR vor fi foarte mari, se declanșează un angajament de ireversibilitate care înseamnă corecții imediate de peste 1 miliard de euro și posibilitatea de a bloca finanțările viitoare din ultimele tranșe pe care le avem de accesat din PNRR”, a spus Ilie Bolojan