Adaugă-ne ca sursă preferată

Schimbările vin pe fondul transpunerii legislației europene, dar și al unei preocupări tot mai accentuate pentru echilibrul dintre dreptul creditorului de a-și recupera creanța și drepturile persoanelor aflate în dificultate financiară. De la perioade mai lungi pentru găsirea unei soluții amiabile până la obligații suplimentare pentru creditori, 2026 pare să aducă o amplă reformă legislativă în domeniul recuperării creanțelor. Mesajul comun al inițiativelor aflate pe agenda Parlamentului și a Guvernului este clar: noile reguli dau mai multe șanse românilor să își rezolve datoriile înainte de executarea silită.

Executarea silită, ultima etapă

Cea mai importantă schimbare legislativă din acest an este Proiectul de Ordonanță de urgență privind contractele de credit de consum și modificarea unor acte normative din domeniul financiar, prin care România transpune Directiva (UE) 2023/2225 privind contractele de credit de consum. Noile reguli ar urma să intre în vigoare în 2026, iar România se află deja în procedură de infringement pentru întârzierea transpunerii directivei europene. Dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, relația dintre creditor și persoana care are o datorie se va schimba semnificativ. Accentul se mută de la colectarea rapidă a banilor către găsirea unor soluții care permit plata datoriei înainte ca dosarul să ajungă la executare silită.

„Una dintre cele mai importante prevederi este obligația creditorului de a încerca mai întâi identificarea unei soluții împreună cu debitorul. Înainte de începerea executării silite, creditorul va trebui să analizeze posibilitatea restructurării datoriei. În practică, acest lucru poate însemna un plan de rate adaptat veniturilor actuale ale persoanei, reducerea valorii ratelor lunare prin extinderea perioadei de rambursare, amânarea unor plăți, sau alte soluții care permit continuarea achitării datoriei în condiții sustenabile. Pentru mulți consumatori, restructurarea datoriei înseamnă, de fapt, transformarea unei rate care a devenit greu de plătit într-un plan de rambursare pe care și-l pot permite. Scopul este ca plata să poată continua, iar situația financiară să fie readusă sub control înainte de declanșarea procedurilor de executare”, a declarat Claudiu Gănțoi, avocat partener în cadrul Gănțoi, Furculița și Asociații.

Potrivit acestuia, se prevede și o perioadă minimă de trei luni între declararea scadenței anticipate a creditului și momentul în care poate începe executarea silită. În acest interval, consumatorul are timp să își analizeze situația financiară, să discute cu creditorul și să încerce identificarea unei soluții amiabile.

„O altă modificare importantă privește creanțele cesionate către companiile specializate în managementul creanțelor. Potrivit proiectului, creditorii și companiile de management al creanțelor vor avea obligația să păstreze timp de cinci ani evidența tuturor interacțiunilor cu debitorii. Măsura urmărește creșterea transparenței și permite verificarea modului în care s-a desfășurat relația dintre cele două părți.

Proiectul stabilește și limite pentru anumite costuri și comisioane aplicabile creditelor de consum, astfel încât consumatorii să poată înțelege mai ușor costul total al unui împrumut și să compare în condiții mai transparente ofertele existente pe piață. Executarea silită rămâne o soluție prevăzută de lege, însă intervine după parcurgerea unor etape în care dialogul, analiza situației financiare și găsirea unei soluții de plată capătă un rol central.” a adăugat Claudiu Gănțoi, avocat partener în cadrul Gănțoi, Furculița și Asociații.

Locuința, protejată prin soluții amiabile înainte de executarea silită

O altă inițiativă legislativă importantă este propunerea legislativă privind protecția consumatorilor față de executările silite abuzive sau intempestive, care prevede executarea silită a locuinței doar ca măsură de ultimă instanță, aflat în dezbaterea Senatului din luna mai 2026. Dacă va fi adoptat în forma actuală, proiectul schimbă modul în care se ajunge la executarea silită a unei locuințe. Înainte de declanșarea procedurii, creditorul va avea obligația să încerce identificarea unei soluții împreună cu persoana care are datoria, astfel încât plata să poată continua fără pierderea locuinței.

„Printre variantele care vor trebui analizate se numără reeșalonarea obligațiilor de plată, acordarea unui răgaz pentru achitarea ratelor, conversia creditului sau refinanțarea acestuia. În practică, aceste măsuri pot însemna un nou plan de rate adaptat veniturilor actuale ale persoanei, rate lunare mai mici prin prelungirea perioadei de rambursare sau alte soluții care permit continuarea plăților într-un ritm pe care familia îl poate susține”, a declarat Vasile Furculița, avocat partener în cadrul Gănțoi, Furculița și Asociații.

Potrivit acestuia, pentru persoanele care trec printr-o perioadă dificilă, provocată de pierderea locului de muncă, probleme de sănătate sau reducerea veniturilor, astfel de soluții pot oferi timpul necesar pentru redresarea situației financiare și evitarea pierderii locuinței. Cu alte cuvinte, executarea silită asupra casei sau apartamentului ar urma să devină ultima etapă a procesului, după ce au fost analizate toate variantele prin care datoria poate fi achitată pe cale amiabilă.

„Proiectul introduce și o măsură suplimentară de protecție pentru familiile cu copii. Dacă în locuința vizată de executarea silită locuiesc minori, executorul judecătoresc  va avea obligația să informeze Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), astfel încât autoritățile să poată evalua situația și să identifice, dacă este cazul, măsuri de sprijin pentru familie. Inițiativa legislativă reflectă nevoia identificarii unor soluții care permit achitarea datoriei și păstrarea locuinței atunci când situația financiară a debitorului permite acest lucru. Practic, dacă până acum mulți români aveau impresia că neplata ratelor duce direct la executor, noul proiect de lege încearcă să transforme dialogul și căutarea unei soluții de plată în etapa obligatorie care precede executarea silită.” a explicat Vasile Furculița, avocat partener în cadrul Gănțoi, Furculița și Asociații.

„Multe dintre principiile prevăzute de aceste inițiative legislative se regăsesc deja în modul de lucru al KRUK: contactarea persoanelor înainte de inițierea procedurilor juridice, analizarea situației lor financiare, propunerea unor planuri de plată adaptate și păstrarea unei evidențe clare a interacțiunilor. Modelul nostru de business a inclus aceste practici din prima zi și am urmărit constant standarde de conformitate care, în timp, au devenit repere pentru întreaga industrie. Direcția legislativă actuală confirmă importanța Etapei Amiabile și a dialogului ca primă soluție în gestionarea unei datorii”, a declarat Liviu Costică, COO, KRUK România.

Primăriile ar putea externaliza colectarea unor datorii

O altă modificare importantă este adusă de Ordonanța de urgență nr. 7/2026, care creează cadrul legal pentru externalizarea activităților de colectare a unor creanțe administrate de autoritățile locale. Astfel, se prevede că „până la data de 1.01.2027, Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor și a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, adoptă un proiect de act normativ cu putere de lege, având ca obiect reglementarea posibilității de externalizare a serviciilor de colectare a creanțelor bugetare și fiscale locale, stabilind, în acest scop, condițiile pentru a recurge la externalizare, condițiile atribuirii serviciilor, inclusiv competența și procedura de colectare.”Actul normativ se află în prezent în procedură parlamentară la Camera Deputaților.

Dacă va fi aplicată, măsura va permite primăriilor să apeleze la companii specializate pentru colectarea unor datorii, în loc să gestioneze întregul proces exclusiv prin structurile proprii. Inițiativa a stârnit dezbateri încă din momentul lansării. Susținătorii proiectului consideră că această soluție poate contribui la colectarea mai eficientă a creanțelor și la reducerea restanțelor către bugetele locale. În același timp, organizațiile de protecție a consumatorilor și o parte dintre specialiști atrag atenția asupra necesității unor garanții clare privind respectarea drepturilor contribuabililor și modul în care vor fi desfășurate aceste activități.

Pentru cetățeni, cea mai importantă schimbare este că relația privind colectarea unei datorii către autoritatea locală ar putea avea loc prin intermediul unei companii specializate, care va trebui să respecte cadrul legal aplicabil și drepturile persoanei aflate în această situație. În perioada următoare, una dintre temele urmărite atent va fi modul în care legea va defini responsabilitățile fiecărei părți și mecanismele prin care contribuabilii vor beneficia de transparență și protecție pe parcursul întregii proceduri.

Dialogul înaintea executării silite devine regulă

Dincolo de diferențele dintre proiecte, toate inițiativele au un element comun: mutarea accentului de la intervenția juridică spre dialogul dintre creditor și debitor. Potrivit KRUK România, direcția în care evoluează legislația europeană și cea națională favorizează identificarea unor soluții personalizate, adaptate situației financiare a fiecărei persoane, înainte de parcurgerea etapelor de executare.

„Pentru consumatori, acest nou cadru legislativ înseamnă mai multă predictibilitate, un accent mai mare pe informare și oportunități suplimentare pentru găsirea unor soluții amiabile. Pentru industrie, 2026 marchează începutul unei noi etape, în care pe lângă conformarea legislativă, documentarea proceselor și dialogul cu clienții devin elemente centrale ale activității” a declarat Roxana Ciobanu, Manager Etapa Juridică în cadrul KRUK România.