Acest mesaj transmis de Rutte este menţionat într-un comunicat emis de guvernul de la Sofia, după ce premierul bulgar Rumen Radev a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al NATO.
Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin şi disponibilitatea forţelor NATO din regiune de a reacţiona şi neutraliza orice ameninţare, se mai arată în comunicat.
„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianţei, cu toate măsurile care decurs din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiaşi comunicat.
Financial Times (FT) a scris miercuri că forţele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă preşedintele american Donald Trump intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran „apropiate regimului” şi care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.
Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfăşurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operaţiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare şi bombardament angajate în atacurile contra Iranului.
Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staţionate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.
Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potenţialele ţinte ale represaliilor iraniene se numără şi Cipru, ţară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum şi cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.
Preşedintele american Donald Trump a transmis marţi că în prezent nu au loc discuţii cu Iranul şi nici nu sunt programate astfel de discuţii, iar miercuri a anunţat o companie fără precedent de „război economic şi izolare” împotriva Iranului.
Anterior, luni, un înalt oficial de la Teheran a declarat pentru Reuters că Iranul va escalada tensiunile în Strâmtoarea Ormuz şi dincolo de aceasta şi va trece la ofensivă militară dacă Statele Unite nu revin în câteva săptămâni la aplicarea deplină a acordului de pace provizoriu semnat în luna iunie.
Respectivul acord, semnat pe 17 iunie, a permis redeschiderea Strâmtorii Ormuz şi relaxarea sancţiunilor împotriva Iranului, înţelegere ce ar fi trebuit urmată de negocieri suplimentare timp de 60 de zile care să conducă la un acord final pentru soluţionarea chestiunilor cele mai conflictuale, în special dosarul nuclear iranian şi sancţiunile impuse Iranului.
Pe 8 iulie, după ce a acuzat Iranul că a atacat nave în Strâmtoarea Ormuz, preşedintele Trump a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului, după trei luni în care acestea fuseseră oprite printr-un armistiţiu ce a suspendat campania militară americano-israeliană lansată pe 28 februarie.
Mai mult, Trump a spus atunci că nu mai consideră valabil acordul din iunie şi a ordonat de asemenea reimpunerea blocadei navale asupra porturilor Iranului, care a ripostat atacurilor americane prin noi lovituri asupra bazelor americane în ţările aliate SUA în regiune şi prin blocarea din nou a Strâmtorii Ormuz.
În prezent, Statele Unite nu mai desfăşoară în mod sistematic atacuri aeriene asupra Iranului şi par să mizeze mai degrabă pe o tactică de sufocare economică a acestei ţări prin blocada navală.
Dar Iranul nu va aştepta la nesfârşit ridicarea acestei blocade şi va trece la acţiune, stabilindu-şi chiar şi un termen limită pentru aceasta, nu mai mult de câteva săptămâni, a declarat pentru Reuters un responsabil iranian, neprecizat.