Austria forţează creditorii să suporte pierderi pentru salvarea unei bănci

Ministerul austriac de Finanţe a anunţat duminică decizia de a nu mai acorda sprijin pentru Heta Asset Resolution AG, care a beneficiat deja de ajutoare de stat în valoare de 5,5 miliarde de euro, după ce Heta a informat guvernul că mai are nevoie de alte 7,6 miliarde de euro. În consecinţă, Autoritatea de reglementare a pieţelor financiare din Austria (FMA) a intervenit şi a ordonat un moratoriu cu privire la rambursare datoriilor Hypo Alpe-Adria-Bank International AG până la găsirea unei soluţii de restructurare a băncii care să nu îi mai coste pe contribuabili, scrie Agerpres.

‘Decizia a fost declanşat de informaţiile venite de la managementul Heta cu privire la rezultatul procedurii de audit a activelor. Din cauza unei modificări dramatice a valorii activelor, Ministerul împreună cu întregul guvern a decis să nu mai investească alţi bani ai contribuabililor în Heta’, a informat Ministerul austriac de Finanţe.

Moratoriul cu privire la rambursarea datoriilor se întinde până la data de 31 mai 2016, ceea ce oferă FMA suficient timp pentru a pune la punct un plan detaliat cu privire la tratamentul egal al tuturor creditorilor. FMA a precizat că decizia sa de a interveni la Heta înseamnă că nu va fi demarată o procedură de insolvenţă, astfel că nu va fi pus în pericol procesul de vânzare a Hypo Group Alpe Adria AG, partea sănătoasă a băncii, pentru care a fost semnat anul trecut un contract de vânzare care nu a fost încă definitivat. Procedura de insolvenţă ar fi făcut mai dificilă vânzarea altor active şi ar fi provocat şi mai multe pierderi pentru creditori.

La 1 ianuarie 2015, în Austria şi în restul statelor membre ale Uniunii Europene a a intrat în vigoare o lege de implementare a Directivei privind redresarea şi rezoluţia bancară, care prevede, printre altele, constituirea unui fond de rezoluţie în care băncile trebuie sa contribuie cu o suma reprezentând 1% din valoarea depozitelor garantate, într-un termen de 10 ani. La aceste sume se adaugă măsurile de bail-in, precum confiscarea depozitelor negarantate de peste 100.000 de euro, care vor face posibilă salvarea unei bănci in dificultate exclusiv din fondurile investitorilor privaţi fără a se apela la fondurile publice, cum s-a întâmplat până acum.