Numărul proiectelor de investiţii străine directe anunţate în România a crescut cu 16% în 2025 (analiză)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Totodată, locurile de muncă asociate investiţiilor străine directe au crescut cu 39%, la 5.710, comparativ cu o scădere de 25% în Europa. Proiectele de investiţii în extindere au reprezentat 55% din ISD.

România este de mult timp integrată în lanţurile europene de producţie prin competitivitatea costurilor, însă Studiul EY Attractiveness Survey Romania 2026 indică un model investiţional mai amplu, notează sursa citată.

„Ţara trece de la execuţia eficientă din punctul de vedere al costurilor către o propunere hibridă, care combină amploarea producţiei cu serviciile pentru afaceri, cercetare şi dezvoltare (C&D), infrastructură digitală şi proiecte intensive în tehnologie. Schimbarea este reală, dar inegală: anul 2025 a rămas puternic orientat către producţie, astfel încât evoluţia centrală este sofisticarea şi diversificarea propunerii investiţionale, nu simpla înlocuire a fabricilor de asamblare cu laboratoare sau centre de servicii”, susţine Peter Latos, partener, liderul EY-Parthenon România, citat în comunicat.

În ceea ce priveşte motivaţiile investitorilor, accesul la pieţe şi clienţi noi s-a situat pe primul loc, cu 44%, urmat de condiţiile fiscale, cu 39%, în timp ce oportunităţile generate de noile tehnologii şi accesul la competenţe au fost indicate fiecare de 37% dintre investitori. Costurile reduse s-au situat la 27%.

Operaţiunile planificate au vizat servicii suport pentru afaceri în proporţie de 41%, producţie – 34%, cercetare şi dezvoltare – 29% şi lanţuri de aprovizionare şi logistică – 27%, notează sursa citată.

Analiza evidenţiază însă diferenţe între intenţiile de investiţii şi proiectele efectiv realizate. Astfel, 52% dintre investitori planificau alocări de capital în servicii suport pentru afaceri în 2025, dar acestea au reprezentat doar 17% din proiectele efective. În cercetare şi dezvoltare, diferenţa a fost de 41% intenţii faţă de 8% realizări. Producţia a reprezentat excepţia, cu 43% intenţii şi o pondere de 47% în proiectele realizate.

Potrivit cercertării, România combină producţia tradiţională cu exporturi de vehicule, produse electronice, utilaje şi servicii bazate pe tehnologie, iar modelul emergent leagă producţia cu valoare adăugată de activităţi de inginerie, tehnologie, servicii şi cunoaştere.

„România are deja o bază industrială şi de export suficient de diversificată pentru a urca în lanţul valoric, dar această bază trebuie folosită pentru a dezvolta local funcţiile cu valoare adăugată mare (inginerie, C&D, software etc.), nu doar pentru a extinde producţia cu cost redus”, se menţionează în document.

În privinţa următoarei etape de dezvoltare, autorul analizei apreciază că modelul ar trebui să presupună trecerea „de la cost, la capabilitate”. Costurile competitive ale forţei de muncă şi ale produselor intermediare reprezintă un avantaj pentru 33% dintre investitori, disponibilitatea şi calitatea forţei de muncă pentru 36%, iar competitivitatea fiscală pentru 35%.

Totodată, inteligenţa artificială a sporit atractivitatea României pentru 53% dintre respondenţi, în timp ce 44% consideră prioritară o infrastructură tehnologică mai bună, 41% competenţe tehnologice mai solide, iar 40% accesul la capital pentru companiile de inteligenţă artificială în extindere.

„Succesul trebuie măsurat nu doar prin numărul proiectelor de ISD, ci prin funcţiile suplimentare orientate spre valoare adăugată şi creşterea productivităţii pe care aceste proiecte le creează în România”, susţin autorii analizei.