Șansele ca România să intre în junk sunt de 50%. O delegatie a S&P examinează cifrele macroeconomice și perspectivele României. Piața a luat-o înaintea ratingului

Adaugă-ne ca sursă preferată

”Șansele sunt de 50% la 50% ca vom fi retrogradați”, spune Adrian Codîrlașu, președinte CFA România. Fără un guvern credibil și măsuri de sustenabilitate, retrogradarea României pare aproape sigură.

Piața a luat-o deltfel înaintea ratingului arată analistul. Astfel, Bursa de Valori este pe minus 1,5% doar pe 24 septembrie, iar yieldurile la titlurile de stat pe 10 ani au ajuns deja la 7,4%, valoare nemaiatinsă din 2022, în pandemie.

În plus, cursul de schimb dă semne de instabilitate, în ciuda intervențiilor BNR, semn că investitorii străini și-au lichidat pozițiile, activele pe leu, și au schimbat în euro pentru repatriere.

Ultimele date publicate de S&P despre România și regiunea Est-Europeană arată că stăm prost ca și economie și suntem dependenți de celelalte țări din regiune.

Datoria României ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB) va fi una dintre cele mai mari din regiune  în 2026 și mai ales în 2027, cu un nivel de 61,6% anul acesta și 63,6% anul viitor.  Aceasta este cea mai proastă veste pe care ultimele date ale agenției de rating S&P, care va revizui calificativul României pe 2 octombrie, ni le aduc. Tradițional, nivelul redus al datoriei a fost principalul atu al economiei noastre, în condițiile în care am avut mai mereu o inflație ridicată și deficite gemene (de cont curent și bugetar) foarte sus.

Altă veste proastă, deși anticipabilă, vine dinspre creșterea economică, estimată la zero. Vom fi singura țară din regiune care va fi în recesiune anul acesta. Cu excepția noastră și a Slovaciei (plus estimat de doar 0,5%), S&P vede toate celelalte economii din Europa Centrală și de Sud Est crescând cu peste 2% sau în apropierea acestui nivel.

Deloc de neglijat, S&P crede că România va înregistra la final de 2026 un deficit al balanței de plăți a contului curent de 7,2%, de două ori și jumătate cât media din regiune. Și acest indicator a fost mereu o problemă pentru România, iar atunci când s-a ajustat am avut parte de aterizări forțate. Singurele țări comparabile cu România din acest punct de vedere sunt Bulgaria și Letonia, cu 5,8%, restul țărilor fiind departe. Deficitul contului curent exprimă practic diferența negativă dintre intrările și ieșirile de valută din țară.

Citește și: Monedă euro în România, marele proiect al țării. Dragoș Cabat, CFA: Avem nevoie de euro ca să nu mai facem prostii. Jianu, IMM România: Adoptarea euro, următorul obiectiv

Principala veste bună vine despre deficitul bugetar, acolo unde trecem din fruntea clasamentului pe locul 3 în 2026, sub Polonia și Ungaria și foarte aproape de Bulgaria. Agenția vede un deficit de 6,3% din PIB în 2026 și 5,5% din PIB în 2027. Amintim că România și Ungaria sunt singurele țări din regiune pe care S&P le-a pus pe ultima poziție înainte de „junk” în privința ratingului de țară, adică BBB- cu perspectivă negativă. Cu excepția acestor două țări, doar Bulgaria mai este încadrată la BBB, însă cu plus și perspectivă pozitivă. Restul țărilor au rating de la A în sus.

În cele mai recente evaluări, Moody’s și Fitch au reconfirmat ratingul suveran al României pe ultima treaptă recomandată investițiilor (investment grade), însă au menținut perspectiva negativă. Ambele agenții avertizează că România a evitat la limită retrogradarea în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor) și au emis noi semnale de alarmă puternice cu privire la instabilitatea politică și sustenabilitatea fiscală.

. Analiza Comparativă: Moody’s vs. Fitch vs. S&P Global

Pentru o imagine completă asupra ratingului suveran al României în 2026, introducem în ecuație și concluziile S&P Global Ratings:

Ratingurile de țară actuale și estimările pentru principalii indicatori economici care influențează stabilirea acestor “note”. Cel mai bun rating posibil este AAA+, iar cel mai slab din  categoria încă recomandată pentru investiții este BBB-, unde este și România. Următorul rating sub AAA+ este  AAA-, apoi AA+, AA-, A+ și tot așa. Perspectivele (negativă, stabilă sau pozitivă, arată potențialul ca la următoarea evaluare ratingul să fie crescut sau scăzut).