Eclipsa de Soare va afecta reţeaua electrică din Europa

Dacă dimineaţa zilei de 20 martie este una însorită, producţia europeană de energie energie electrică din energia solară ar putea scădea cu 34.000 de megawaţi, adică echivalentul a 80 de unităţi de producţie la nivel mondial.

‘Riscurile producerii unui incident nu pot fi complet excluse’, a prevenit recent grupul european al administratorilor de reţele electrice şi de gaz, Entso-e. Parcul european de panouri solare este în prezent de 100 de ori mai extins decât era la precedenta eclipsă totală de Soare, produsă în 1999.

Căderea bruscă a producţiei de energie electrică din energie solară în contextul eclipsei ar putea reprezenta o problemă în contextul în care securitatea reţelelor electrice se bazează pe echilibrul permanent dintre producţia şi consumul de electricitate, conform lui Jean-Paul Roubin, directorul Centrului Naţional francez de Exploatare a Sistemului Electric. El a precizat că scăderea producţiei de energie electrică va fi foarte rapidă şi de ‘patru până la şase ori mai mare’ decât scăderile de producţie înregistrate în mod normal atunci când Soarele apune.

Germania, ţară care dispune de un parc fotovoltaic cu capacitatea de 40.000 MW şi unde energia electrică de origine solară a reprezentat 18% din consumul total de energie în anul 2014, va fi ţara cea mai afectată de această eclipsă.

Dacă cerul va fi senin la ora 09:30 (08:30 GMT) se poate înregistra o scădere de 75% a capacităţii de producţie în prima fază a eclipsei care va străbate Europa din Portugalia spre Finlanda între orele 09:00 şi 12:00.

În afară de Germania, Italia (20.000 MW) şi în mai mică măsură Spania (6.700 MW) şi Franţa (5.300 MW) dispun de importante parcuri fotovoltaice.

Pentru a micşora efectele eclipsei administratorii europeni ai reţelelor electrice au pus la punct o procedură specială pentru a evita întreruperea alimentării cu energie electrică în unele zone. Ei au crescut rezerva cotidiană de producţie, ce este folosită de obicei pentru ajustări punctuale ale fluxului de energie aflat în reţele. În Franţa, spre exemplu, această rezervă va creşte de la 1.000 de MW la 1.700 de MW. De asemenea, tot în Franţa a fost luată şi măsura pregătirii de mijloace suplimentare de producţie în cazul în care va fi necesar – cum ar fi hidrocentralele care au avantajul că pot fi pornite relativ rapid. În cazul Germaniei povara va cădea pe termocentrale.

Lista capacităţilor de producţie suplimentară va fi împărţită între toţi administratorii de reţele electrice din cadrul Entso-e.