Trump refuză propunerea Iranului pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz

Adaugă-ne ca sursă preferată

Donald Trump ar lua în calcul, de asemenea, reluarea loviturilor asupra Iranului după alegerile legislative de la jumătatea mandatului, din noiembrie.

În cursul serii, miliardarul republican a publicat pe reţeaua sa Truth Social o hartă a strâmtorii Ormuz, cu menţiunea „Strâmtoarea Trump”.

Citând oficiali americani, Wall Street Journal precizează că Donald Trump ar fi sceptic în privinţa capacităţii Teheranului de a răspunde cerinţelor sale.

Iranul transmisese mai devreme, în cursul zilei, o propunere Statelor Unite pentru redeschiderea acestei strâmtori strategice în termen de şapte zile, adăugând că „alegerea aparţine acum” Washingtonului.

„Termenul de şapte zile va începe din momentul în care Statele Unite vor accepta acest plan”, precizase ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, de la sediul ONU din New York.

Redeschiderea strâmtorii Ormuz se află în centrul conflictului dintre Teheran şi Washington, pe care Statele Unite şi Israelul l-au declanşat la sfârşitul lunii februarie prin lovituri asupra Iranului.

Înainte de război, o cincime din hidrocarburile mondiale tranzita prin această rută maritimă.

„Măsurile pe care Statele Unite trebuie să le ia nu sunt noi”, subliniase ministrul iranian, întrebat de jurnalişti. „Ele figurează deja toate în protocolul de acord” semnat în iunie cu Washingtonul.

„Dacă Statele Unite acceptă să procedeze în acest mod, totul va reveni la situaţia de dinainte”, afirmase şi preşedintele iranian Massoud Pezeshkian, într-un interviu acordat vineri postului CBS, susţinând că „procesul va începe chiar în ziua în care aceştia îl acceptă”.

Preşedintele american Donald Trump şi Massoud Pezeshkian au semnat în iunie un protocol de acord care urmărea să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu, să redeschidă strâmtoarea Ormuz şi apoi să organizeze negocieri privind componenta sensibilă a programului nuclear iranian.

Însă textul a făcut obiectul unor interpretări divergente din partea celor două părţi, iar discuţiile au eşuat.

Printre condiţiile stabilite de Iran în iunie se numărau încetarea ostilităţilor, cu oprirea imediată şi definitivă a operaţiunilor militare şi a războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, unde armata israeliană luptă împotriva grupării pro-iraniene Hezbollah.

Teheranul cerea, de asemenea, deblocarea şi transferul unor active iraniene îngheţate, precum şi eliminarea sancţiunilor economice, în timp ce economia ţării se prăbuşeşte, iar creşterea vertiginoasă a preţurilor a alimentat, la începutul lunii ianuarie, manifestaţii populare de amploare fără precedent, reprimate cu violenţă.

De mai multe decenii Iranul este supus sancţiunilor americane, care îi afectează economia şi tranzacţiile internaţionale. De asemenea, ţara a avut activele din străinătate îngheţate în urma Revoluţiei islamice din 1979.

În lipsa unor cifre oficiale, presa locală estimase în primăvară valoarea acestor active între 100 şi 123 de miliarde de dolari.

Într-un interviu exclusiv acordat AFP marţi, purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluţiei, Hossein Mohebi, a menţionat şi încetarea ostilităţilor în Yemen printre condiţiile iraniene.

„America este cea care trebuie să decidă dacă vrea sau nu să pună capăt” acestui conflict, declarase preşedintele iranian Massoud Pezeshkian într-un interviu acordat postului american Fox News, la New York, în marja Adunării Generale a ONU, la care a participat.

Donald Trump a anunţat marţi că au avut loc discuţii la New York între oficiali iranieni şi americani, în marja reuniunii diplomaţiei mondiale.

Preşedintele american nu a reuşit până acum să încheie negocieri care să permită redeschiderea strâmtorii Ormuz şi temperarea preţurilor petrolului.

În apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pe 3 noiembrie şi cruciale pentru Partidul Republican, preşedintele american este tot mai impopular din cauza costului ridicat al vieţii în Statele Unite şi a creşterii preţurilor carburanţilor, provocată în parte de războiul declanşat de acesta în Iran şi de închiderea strâmtorii Ormuz.