Republica Moldova se numără printre ţările cu cele mai importante progrese în procesul de aderare la UE, spune comiarul pentru Extindere Marta Kos. „Cel mai bun elev din clasa mea”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Anul 2026 se conturează drept unul dintre cei mai activi ani pentru procesul de extindere a Uniunii Europene, după o perioadă îndelungată în care blocul comunitar nu a mai primit membri noi. Croaţia a fost ultima ţară care a aderat la UE, în 2013, a indicat Marta Kos,

„Muntenegru, care este cu adevărat ţara aflată în frunte, ar putea încheia negocierile tehnice la sfârşitul anului şi apoi să devină membru în 2028”, a afirmat ea.

Comisarul european a menţionat în acest context şi Republica Moldova, Albania şi Ucraina, afirmând că cele patru state reprezintă în prezent ţările aflate în fruntea procesului de aderare.

„Albania este pe drumul cel bun. Moldova face progrese din ce în ce mai bune şi, desigur, şi Ucraina. Aşadar, acestea sunt cele patru ţări aflate în frunte. Dar când spun că acesta este anul extinderii, mă refer la faptul că, în cele nouă luni ale acestui an, am deschis şi închis mai multe capitole decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani”, a spus Marta Kos.

Referitor la Republica Moldova, oficialul european a făcut o distincţie între ţările care au început procesul de aderare în perioade diferite, subliniind că Chişinăul a recuperat rapid decalajul faţă de statele candidate din Balcanii de Vest.

„Moldova este cel mai bun elev din clasa mea”, a afirmat Kos, referindu-se la progresele înregistrate de Republica Moldova, în condiţiile în care aceasta şi-a început procesul de aderare mai târziu decât unele dintre ţările candidate din Balcanii de Vest.

În iulie 2026, Republica Moldova a deschis negocierile pe clusterul 6, dedicat relaţiilor externe, care include capitolele privind relaţiile externe şi politica externă, de securitate şi apărare. În aceeaşi zi, Uniunea Europeană a organizat conferinţe de aderare cu Republica Moldova, Ucraina, Muntenegru şi Albania.

Comisarul european a vorbit şi despre legătura dintre progresul în procesul de aderare şi implementarea reformelor. În opinia sa, sprijinul financiar european pentru ţările candidate este condiţionat de realizarea reformelor asumate.

Marta Kos a dat exemplul Planului de creştere pentru Balcanii de Vest, unde nivelul de implementare a reformelor diferă de la o ţară la alta. Ea a menţionat că, în cazul unor state cu rezultate slabe, o parte din fondurile europene ar putea fi realocate.

„Uniunea Europeană nu este o organizaţie caritabilă. Aşadar, pentru a putea ajuta economiile şi societăţile lor să se dezvolte, trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă fac acest lucru”, a declarat comisarul european.

În acelaşi interviu, Marta Kos s-a referit şi la relaţia dintre Uniunea Europeană şi Serbia, criticând anumite evoluţii recente şi subliniind că statele candidate trebuie să respecte principiile privind reconcilierea şi condamnarea crimelor de război.

„Putem avea opinii diferite despre cât de repede ar trebui o ţară să facă reforme. Dar nu există loc pentru glorificarea unui criminal de război sau pentru negarea genocidului de la Srebrenica. Ne aşteptăm ca toate ţările candidate la UE, în special cele din Balcanii de Vest, să urmeze calea reconcilierii”, a spus Kos.

Comisarul european a afirmat că procesul de extindere a UE a căpătat un nou ritm în 2026. Datele oficiale ale Consiliului UE arată că, la 14 iulie, negocierile cu Republica Moldova şi Ucraina au avansat prin deschiderea unui nou cluster, în timp ce Muntenegru şi Albania au făcut paşi înainte prin închiderea provizorie a unor capitole de negociere.

Pentru Republica Moldova, Comisia Europeană a subliniat în repetate rânduri ritmul înregistrat în procesul de aderare. În iunie, în timpul vizitei sale la Chişinău, Marta Kos a discutat cu autorităţile despre progresele înregistrate în reforme, în special în domeniul justiţiei, precum şi despre investiţii şi implementarea Planului de Creştere pentru Republica Moldova, notează Radio Chişinău.