Dumitru: România are nevoie de o creştere economică de 7% în 2016 pentru a putea implementa noul Cod Fiscal

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Estimările noastre sunt mult mai reduse, în loc de 9 miliarde noi estimăm doar două miliarde de lei, într-un scenariu relativ optimist, bani care s-ar întoarce dintr-o creştere economică mai mare. Putem face şi calculul invers! Cât ar trebui să fie creşterea economică la anul pentru a avea cele nouă miliarde înapoi la buget. Vă spun eu: 7%!’, a subliniat Ionuţ Dumitru.

El a precizat că nici estimările de reducere a evaziunii fiscale, de 2% din PIB anual (14 miliarde de lei) nu sunt realiste, în condiţiile în care nu s-a reuşit de mult timp un procent mai mare de 0,2% din PIB. Ionuţ Dumitru a reamintit că evaziunea fiscală a crescut constant în România până la 16% din PIB, cea mai recentă estimare a Consiliului Fiscal.

Pe de altă parte, Ionuţ Dumitru contestă şi secvenţialitatea aleasă de autorităţi pentru reducerile de taxe. El consideră că reducerea CAS, respectiv stimularea muncii, ar trebui să fie prioritare, şi abia în ultima fază să se treacă la măsuri de stimulare a consumului, care deja a dat semnale clare de revenire.

‘Mare parte a pachetului se bazează pe marota de stimulare a consumului. Dacă ne uităm la consum, nu ştim dacă mai are nevoie de stimuli în momentul de faţă! (…) Vânzările cu amănuntul sunt aproape cu 7% -8% sub vârful din 2008. La produsele nealimentare suntem chiar peste acel nivel. Revigorarea consumului pare că este o certitudine. Anul trecut am avut 4,6% creştere a consumului la un avans de 2,9% a PIB’, a explicat Ionuţ Dumitru.

El a mai spus că, această creştere a consumului a avut loc pe o revenire a sentimentului consumatorului şi o creştere a veniturilor disponibile. ‘În comparaţie cu alte state, în prezent ne ducem cu nivelul de încredere peste nivelul de încredere din zona euro şi ne apropiem de statele din jurul nostru’, a subliniat preşedintele Consiliului Fiscal.

În ceea ce priveşte anvelopa salarială, se remarcă o creştere anuală de 10% în termeni reali, a punctat Ionuţ Dumitru. ‘Înainte de criză aveam creşteri de 15%-20% în termeni reali. Am văzut o corecţie puternică în timpul crizei (minus 10% minus 15%) şi acum vedem o revigorare masivă pe partea de venituri disponibile. Vedem o creştere în jurul a 10% în termeni reali. Dacă ne uităm pe cifrele Eurostat vedem că în România s-a înregistrat în ultima perioadă cea mai mare creştere a costurilor cu forţa de muncă din Europa’, a subliniat Dumitru.

El a menţinut că şi raportul dintre salariul minim pe economie şi salariul mediu pe economie, de 50%, devine periculos de mare pentru competitivitatea economiei. Dumitru a mai spus că, la nivelul Uniunii Europene, un astfel de raport mai există doar în Grecia.

Ionuţ Dumitru a subliniat faptul că, în acest moment, în România, principalul factor care trebuie stimulat este munca, iar stimulentele ar trebui să vină din politici de stopare a migraţiei, de stimulare demografică şi prin reducerea taxării muncii.

În cazul în care se va merge pe stimularea consumului cu prioritate, în detrimentul reducerii taxelor pe muncă, s-ar reveni la dezechilibre majore în economie, a mai spus Ionuţ Dumitru.