Tichetele de masă au susținut 161.000 de locuri de muncă în 2025 – studiu ASE

Tichetele de masă au generat în 2025 peste 21 de miliarde de lei în economia României, echivalentul a 1,1% din PIB, și au susținut 161.000 de locuri de muncă, arată studiul realizat de Academia de Studii Economice din București (ASE), prezentat în cadrul celei de-a doua ediții a Policy & Impact Forum, organizat de Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), în parteneriat cu ASE și alături de Ambasada Franței în România.
Economica.net - mie, 28 oct. 2026, 12:56
Tichetele de masă au susținut 161.000 de locuri de muncă în 2025 - studiu ASE

Studiul arată că tichetele de valoare au un impact care depășește beneficiul direct pentru angajați sau persoanele vulnerabile. Banii cheltuiți prin aceste programe ajung la comercianți, producători, restaurante și furnizori locali, susținând activitatea economică și locurile de muncă.

Un tichet de masă de 50 de lei aduce până la 2,4 miliarde de lei în plus în economie

În 2025, angajații din România au primit tichete de masă în valoare de 18,38 miliarde de lei. Potrivit studiului ASE, acestea au generat un impact economic de peste 21 de miliarde de lei și au susținut aproximativ 161.000 de locuri de muncă.

Importanța corelării valorii tichetelor cu prețurile a fost subliniată și de Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii.

„Valoarea tichetului de masă se măsoară și în utilitatea sa. Cât de relevant rămâne pentru costul unui prânz? Dacă valoarea se îndepărtează de prețul mesei, eficiența socială scade. Actualizarea trebuie analizată atât prin efortul financiar, cât și prin sprijinul pentru alimente, puterea de cumpărare și starea de bine a salariatului”, a declarat Ciprian Văcaru.

La rândul său, Gabriela Horga, președinta Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senatul României, a atras atenția asupra necesității modificării formulei de indexare.
„Studiul identifică și o importantă problemă de indexare, pentru că avem această formulă a indexării tichetelor de masă, creșterea plafonului nominal, care trebuie să țină cont de creșterea prețurilor. Și atunci formula trebuie corelată și să reflecte evoluția prețurilor”, a declarat Gabriela Horga.

Voucherele de vacanță: peste un milion de înnoptări sub nivelul estimat din cauza scăderii

Reducerea valorii voucherelor de vacanță de la 1.600 la 800 de lei a fost urmată de o scădere de aproape 60% a valorii totale emise, de la 1,93 miliarde de lei în 2024, la 783,7 milioane de lei în 2025.

În 2025, numărul turiștilor români cazați în țară a scăzut cu 4,6%, iar hotelurile și pensiunile au înregistrat cu aproximativ 900.000 de înnoptări mai puțin decât în anul precedent.

„Estimările noastre arată că, în perioada ianuarie 2025 – august 2026, România a înregistrat cu aproximativ 952.000 de sosiri turistice și 1,04 milioane de înnoptări mai puțin față de scenariul în care programul ar fi continuat fără restricții. Analiza indică și o posibilă orientare relativă către vacanțele în străinătate, însă aceasta nu poate fi atribuită exclusiv reducerii voucherelor”, a declarat Cristian Păun, profesor la ASE.

Tichetele sociale: reducerea cu 85% a programului a afectat peste 37.500 de locuri de muncă

În 2025, valoarea tichetelor sociale pentru alimente a scăzut cu 85%, de la 3,75 miliarde de lei la aproximativ 558 de milioane de lei. Numărul beneficiarilor s-a redus de la 2,5 milioane la 1,12 milioane de persoane, iar sprijinul anual acordat fiecărui beneficiar a scăzut de la 1.500 la 500 de lei.
Reducerea programului s-a reflectat și în economie. Potrivit estimărilor ASE, impactul asupra ocupării a scăzut de la 44.120 de locuri de muncă susținute în 2024 la 6.560 în 2025, o diferență de peste 37.500 de locuri de muncă. Contribuția programului la PIB s-a redus de la 0,24% la 0,033%.

„În 2025, programul tichetelor sociale s-a redus cu 85%, iar numărul tranșelor acordate anual a scăzut de la șase la două. Impactul economic s-a diminuat puternic, de la 0,24% la doar 0,033% din PIB. Dar rolul principal al acestor tichete nu este să genereze creștere economică, ci să ofere protecție persoanelor vulnerabile. Tocmai de aceea, reducerea programului trebuie privită în primul rând prin prisma consecințelor sociale”, a declarat Adriana Davidescu, profesor la ASE.

Efectele sunt importante inclusiv pentru comunitățile rurale. Deși agricultura și pescuitul primesc 20% din cheltuielile realizate prin tichetele sociale, aceste sectoare concentrează 37% din locurile de muncă susținute de program.

Te-ar mai putea interesa și
Buşoi: Există şanse ca unul dintre reactoarele de la Cernavodă să fie repornit la începutul lunii noiembrie
Buşoi: Există şanse ca unul dintre reactoarele de la Cernavodă să fie repornit la începutul lunii noiembrie
Unul dintre cele două reactoare de la Centrala Nucleară Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie, ceea ce ar contribui la reducerea presiunii asupra sistemului energetic, a......
Turcia a organizat negocieri între administraţiile din estul şi vestul Libiei pentru reunificarea ţării
Turcia a organizat negocieri între administraţiile din estul şi vestul Libiei pentru reunificarea ţării
Turcia a organizat negocieri săptămâna trecută cu părţile libiene pentru a se înregistra progrese în procesul de ...
Incendiu la mansarda unui bloc din Sectorul 1
Incendiu la mansarda unui bloc din Sectorul 1
Pompierii intervin miercuri pentru stingerea unui incendiu produs la mansarda unui imobil de locuinţe colective situat pe ...
Autostrada A1 Sibiu – Pitești: În ce stadiu se mai află procedura de revizuire a Acordului de Mediu. Încă mai au loc consultări și analize
Autostrada A1 Sibiu – Pitești: În ce stadiu se mai află procedura de revizuire a Acordului de Mediu. Încă mai ...
Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) anunță miercuri că solicită Direcțiilor Județene de Mediu ...