Ce face IKEA cu lemnul din pădurile pe care le deține în România. Ulf Johansson: Nu există suficient lemn în pădurile din întreaga lume. Trebuie să oprim această dezvoltare liniară”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Aproximativ 3% din lemnul folosit în fabricile IKEA pentru producția de mobilier ce ajunge ulterior în magazinele companiei suedeze provine din România, a declarat pentru Economica Ulf Johansson, managerul global pentru aprovizionare cu lemn și silvicultură Inter IKEA Group. În rest, 29% din lemn este asigurat din Polonia, 12% din Lituania, 11% din China, 8% din Suedia și 6% din Germania.

Ingka Investments, vehiculul de investiții al IKEA, deține aproximativ 51.000 de hectare de pădure în România, suprafață care a crescut cu 400 de hectare față de perioada 2023-2024 (septembrie 2023 – 31 august 2024), când compania opera 50.600 de hectare de pădure. România este astfel pe locul al treilea în cadrul grupului IKEA din perspectiva suprafețelor de pădure în proprietate, după Letonia (246.000 de hectare) și SUA (74.300 de hectare).

„80% din lemnul pe care îl folosim provine din Europa. Este vorba despre România, țările baltice, într-o oarecare măsură Scandinavia, Slovacia. Și acesta este motivul pentru care avem fabrici de producție în Polonia. Așadar, Europa este extrem de importantă pentru noi. Acum, bineînțeles, odată cu noua lume care trece de la globalizare la deglobalizare, trebuie să analizăm mai mult și poate să ne diversificăm puțin sursele de aprovizionare. Dar cred că Europa va rămâne locul dominant pentru totdeauna. Pentru că avem un acces mare la păduri gestionate responsabil în Europa, ceea ce reprezintă un avantaj real pentru europeni și pentru industria europeană”, a declarat Ulf Johansson.

Potrivit acestuia, separat de Ingka Investments, vehiculul de investiții al Ingka Group (cel mai mare francizat IKEA), Inter IKEA, proprietarul mărcii și al conceptului IKEA, a început să investească în păduri, dar nu și în România.

„Suntem (Inter IKEA n.red.) în țările baltice și, mai nou, în Brazilia”, a mai explicat managerul.

Ce mobilă IKEA se face din lemnul românesc

Cât despre destinația lemnului românesc, Johansson spune că din țara noastră se folosește cu precădere fagul, care este o materie primă bună pentru fabricarea scaunelor și a meselor.

„Am avut întotdeauna o producție puternică de scaune și mese, deci mobilier pentru dining, în România. Avem parteneri fantastici în România cu care lucrăm. Știu că unul dintre ei a început să lucreze chiar cu fondatorul nostru, Ingvar Kamprad, iar acum este la a doua generație. Avem parteneriate de lungă durată în România”, a mai explicat Johansson.

În prezent, IKEA lucrează cu aproximativ 20 de furnizori locali.

Prețurile lemnului cresc. Reciclarea, singura soluție

În anul financiar 2025, furnizorii IKEA au procesat aproximativ 14,7 milioane de metri cubi echivalent lemn rotund pentru produsele IKEA. Aproximativ 19% din totalul lemnului utilizat de companie în anul financiar 2025 a fost lemn reciclat, aceasta fiind, de fapt, direcția către care se îndreaptă compania.

„Nu există suficient lemn în pădurile din întreaga lume. Trebuie să fim foarte cinstiți și să o spunem. Așa că trebuie să oprim această dezvoltare liniară și să trecem la o dezvoltare circulară, în care să putem recicla. Și putem recicla ceea ce este deja reciclat. Putem păstra materialul în produs ca resursă timp de decenii. Iar acest lucru este bun pentru că reduce presiunea asupra pădurilor și ajută și din perspectiva climei. În produsul din lemn, noi fixăm carbonul și îl stocăm, în timp ce noi generații de păduri pot crește și pot absorbi mai mult carbon din atmosferă. Acesta este, de asemenea, un motiv pentru care trebuie să optăm pentru mai mult lemn reciclat.

În plus, trebuie să fim mai eficienți și în modul în care folosim lemnul. Noi numim acest concept «mai mult din mai puțin», să facem mai multe produse din fiecare metru cub de lemn prin construcții inginerești inteligente și prin minimizarea sau eliminarea completă a tuturor deșeurilor din sistem. Toate produsele secundare ar trebui transformate din nou în produse”, ne-a explicat managerul IKEA.

Reciclarea are impact și în costurile de producție, cu mențiunea că lemnul are o pondere mică în totalul costurilor. IKEA cumpără lemn reciclat în special din Italia, Germania și Suedia, unde producătorii de mobilier concurează pentru lemnul reciclat cu cei care produc energie din biomasă.

„În general, este mai ieftin (să folosești lemn reciclat n.red.). Dar, desigur, când un produs este foarte ieftin, costul de transport are un impact mare. Așa că există o provocare logistică în acest sens. Dacă ai o fabrică aici și trebuie să cauți lemnul reciclat la distanțe foarte mari, atunci acest lucru poate fi contraproductiv din punct de vedere al costurilor. Dar, în general, lemnul reciclat este mai ieftin decât lemnul virgin. Și acesta este motivul pentru care trebuie, de asemenea, să colaborăm, să lucrăm împreună — guvernele și companiile.

Astfel, guvernele ne pot ajuta și ele să construim infrastructură, pentru a facilita reciclarea. Și nu este vorba doar despre lemn. Este valabil și pentru textile și plastic. Vedem zone din lume unde avem fabrici care funcționează deja cu 100% lemn reciclat. Așadar, tehnologia o avem deja. Însă avem o problemă în anumite părți ale lumii în ceea ce privește accesul la lemn reciclat. Europa este destul de avansată”, apreciază managerul.

Din estimările acestuia, pe termen lung, prețurile materialului lemnos vor crește peste nivelul inflației.

„Cererea va fi mai mare decât oferta, pentru că pierdem suprafețe forestiere la nivel mondial. Pierdem terenuri împădurite din cauza defrișărilor, din cauza schimbărilor climatice, pentru protecția mediului. Așadar, chiar dacă pădurile sunt mai bine gestionate, va exista un decalaj între cerere și ofertă. Și tocmai de aceea devine atât de important să lucrăm în spiritul circularității. Deficitul de materie primă va fi din ce în ce mai evident și prețul este întotdeauna un aspect. Dar reziliența, lanțurile de aprovizionare stabile, faptul că putem avea încredere că avem păduri gestionate într-un mod responsabil și că vom avea livrări sunt chiar mai importante.

Pentru că, dacă te uiți la o masă, prețul efectiv al lemnului reprezintă o parte foarte, foarte mică din costul total al produsului. De aceea, calea către prețuri mici o reprezintă producția eficientă la scară largă și utilizarea eficientă a materiei prime. Deci nu prețul buștenilor este cel decisiv”, a conchis Johansson.