Academia Română: În următorii 10 ani, lucrătorii pe cont propriu, cei din rural şi din economia ascunsă trebuie să plătească CASS

Academia Română recomandă în cel mai recent raport făcut public ca în următorii 10 ani să creştem numărul de contribuabili la Sănătate pentru a asigura sustenabilitatea sistemului sanitar. Concret, academicienii propun ca circa două milioane de lucrători pe cont propriu şi lucrători familiali din mediul rural, dar şi cei care muncesc în economia ascunsă, imensa majoritate a acestora fiind acum neasiguraţi, să plătească lunar contribuţia de asigurări de sănătate. Pe termen lungă însă, academicienii recomandă creşterea contribuţiei la Sănătate.
Cristina Şomănescu - Dum, 26 feb. 2017, 21:00
Academia Română: În următorii 10 ani, lucrătorii pe cont propriu, cei din rural şi din economia ascunsă trebuie să plătească CASS

Sub 7 milioane de români plătesc efectiv contribuţia la Sănătate (CASS), potrivit celor mai recente informaţii remise ECONOMICA.NET de către CNAS. Majoritatea sunt salariaţi şi categorii asimilate, liber profesionişti şi persoane care plătesc CASS la salariul minim brut pe ţară.

Din februarie, circa două milioane de pensionari cu pensii peste valoarea punctului de pensie au fost scutiţi de la plata contribuţiei la Sănătate, astfel că am ajuns astăzi să avem în jur de 6,67 milioane de români care contribuie la Sănătate şi care „ţin în spate” peste 10 milioane de asiguraţi la Sănătate, scutiţi prin diverse legi de la plata contribuţiei.

Academia Română semnalează în „Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, recent făcută publică, că în prezent colectarea contribuţiei de asigurări de sănătate nu acoperă nevoile sistemului sanitar.
Academia Română propune ca în următorii 10 ani să creştem numărul de contribuabili la Sănătate din rândul lucrătorilor pe cont propriu şi a celor din economia ascunsă care acum ori nu plătesc deloc la Sănătate, ori plătesc punctual, când au nevoie de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate.

Pe termen lung însă, academicienii recomandă creşterea cotelor de contribuţie la Sănătate.

„Finanţarea publică a sistemului sanitar se referă în primul rând la colectarea a contribuţiilor obligatorii de asigurare socială de sănătate (modul lor de colectare, baza colectării) şi la modul de utlizare a tuturor resurselor publice disponibile: folosire eficientă (cost-beneficiu), folosire acolo unde este nevoie (identificare nevoie-finanţare-beneficiu), finanţare echitabilă (între regiuni, grupuri sociale). Prin umare, este vorba de identificarea de mecanisme prin care putem suplimenta resursele care intră în sistem, dar şi mecanisme prin care folosim cât mai eficient resursele existente. Creşterea nivelului colectării şi creşterea bazei de colectare a primelor de asigurare socială de sănătate faţă de nivelul actual ar duce la o creştere a finanţării sistemului. Colectarea contribuţiilor de asigurări de sănătate din momentul de faţă nu acoperă nevoile sistemului. Cuantumul colectat devine în principiu problematic atunci când populaţia care cotizează la sistem este redusă faţă de populaţia care beneficiază de servicii. În România, numărul populaţiei ocupate care contribuie la sistemul de asigurări sociale şi asigurări de sănătate s-a redus după 1990 prin pensionări anticipate, munca pe piaţa ilegală, emigrarea unei părţi a forţei de muncă, o mare parte a populaţiei într-o agricultură de subzistenţă fără a contribui deloc la sistemul public, munca cu ziua fără forme legale (inclusiv în agricultură)”, spune Academia Română în „Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”.

Academia Română: În următorii 10 ani trebuie să creştem numărul de contribuabili la Sănătate din rândul lucrătorilor pe cont propriu şi a celor din economia ascunsă care acum nu plătesc la Sănătate.

„O soluţie mai eficientă decât creşterea cotelor de contribuţie la Sănătate o reprezintă, cel puţin în prima jumătate a intervalului de prognoză (adică în perioada 2017-2027), creşterea numărului de contribuabili, în primul rând a celor din categoria lucrătorilor pe cont propriu, dar şi a celor din economia ascunsă. De asemenea, este de evidenţiat că în mediul rural, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali sunt în număr de aproximativ 2 milioane de persoane. În general, aceştia nu plătesc asigurări de sănătate. Ar mai fi de evidenţiat şi categoria persoanelor ocupate care plătesc la un venit subdeclarat, la nivelul salariului minim”, spune Academia Română în raportul „Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”.

Studii calitative au arătat că lucrătorii pe cont propriu sunt de fapt lucrători fără contract, în agricultură sau servicii, cei mai mulţi – lucrători familiali neremuneraţi, spune Academia Română.

Academicienii atrag atenţia în acelaşi raport că România are cea mai mare rată a ocupării neremunerate din Europa. Doar în agricultură avem aproape 1,9 milioane de lucrători neremuneraţi. De altfel, munca în zona rurală este larg neimpozitată şi neasigurată social sau medical, spun academicienii în raportul antemenţionat.

Sub 70.000 de români plătesc în prezent contribuţia la Sănătate la venitul din agricultură, potrivit informaţiilor pe care le-a comunicat CNAS pentru ECONOMICA.NET (e vorba despre persoane care au dobândit calitatea de asigurat în baza contribuţiei de asigurări sociale de sănătate stabilite în raport cu venitul din agricultură).

Academia Română: Pe termen lung va fi necesară creşterea cotelor de contribuţie la Sănătate pentru a asigura sustenabilitatea sistemului sanitar

Soluţia reaşezării cotelor de contribuţii nu este pentru moment de actualitate, dar pe termen lung pentru sustenabilitatea sistemului de sănătate va fi necesară o reapropiere a contribuţiei de media europeană. Posibilităţi sunt, dacă se are în vedere că sarcina fiscală implicită pe remunerarea salarială este cu aproape 4 puncte procentuale sub media europeană, spune Academia Română. Cuantumul contribuţiei la sistemul sanitar (cota angajatorului şi a angajatului) de 10,7% este totuşi mic pentru a acoperi nevoile sistemului, în condiţiile scutirii de la contribuţie a diverselor grupuri sociale, şi în comparaţie cu alte ţări europene: Ungaria şi Slovenia 14%, Cehia 13,5%, Germania 14,9%, dar el este o povară pentru contribuabili, pentru că nivelul veniturilor este mic în România, comparativ cu alte ţări europene şi pentru că nivelul coplăţilor/plăţii din buzunar (adiţionale serviciilor furnizate pe baza asigurării) este ridicat, în comparaţie cu nivelul veniturilor gospodăriilor, mai spune Academia Română în raportul citat.

Academia Română: Multe scutiri de la plata contribuţiei la Sănătate pentru diverse categorii de persoane ridică semne de întrebare asupra echităţii plăţii CASS din partea celor care o achită lunar.

Politica socială actuală în domeniul sanitar pune în discuţie unele principii ale solidarităţii sociale, spune Academia Română care aduce ca argumente legea ce permite neasiguraţilor să plătească CASS doar când au nevoie de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate şi nu în fiecare lună ca restul contributorilor la Sănătate, dar şi scutirea de la plata contribuţiei la sănătate a soţului, soţiei, părinţilor fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate.

Concret, cei care nu au contribuit deloc la Sănătate pot să beneficieze de servicii medicale decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, dacă plătesc contribuţia de asigurări de sănătate pe ultimele şapte luni, în cuantum lunar de 5,5% din salariul minim pe economie.
Academia Română mai atrage atenţia că legea scuteşte de la plata contribuţiei soţul, soţia, părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate. De exemplu, casnicele sunt coasigurate la Sănătate, pentru că soţii lor sunt plătitori de contribuţie la Sănătate. Principiile statului bunăstării actual statuează că Sănătatea nu poate fi abandonată mecanismelor pieţei şi trebuie păstrată solidaritatea socială tineri-bătrâni, bolnavi-sănătoşi, bogaţi-săraci, dar multele scutiri de la plata contribuţiei la sănătate pentru diverse categorii de persoane pot ridica semne de întrebare asupra echităţii plăţii în sistem, din partea celor care contribuie lunar, conchide Academia Română.

Te-ar mai putea interesa și
Polonezii  scot cărbune din propriile grădini, o afacere foarte profitabilă în actuala criză energetică
Polonezii scot cărbune din propriile grădini, o afacere foarte profitabilă în actuala criză energetică
Şoferul de taxi polonez Grzegorz spune că telefonul său sună tot timpul, fiind foarte solicitat pentru serviciile sale, însă ceea ce vor oamenii de la el nu este o călătorie cu taxiul,......
Macron va căuta la Washington ajutor pentru Europa în fața concurenței chineze
Macron va căuta la Washington ajutor pentru Europa în fața concurenței chineze
Preşedintele francez Emmanuel Macron va fi primit săptămâna viitoare de omologul său american Joe Biden în cursul unei ...
Peste jumătate din mașinile second-hand aduse în România au fost avariate înainte
Peste jumătate din mașinile second-hand aduse în România au fost avariate înainte
Una din cinci maşini rulate din România au kilometrajul modificat, iar mai bine de jumătate dintre acestea au fost avariate, ...
Țigările se vor scumpi dramatic și în România. UE vrea să dubleze accizele, nu scapă nici tutunul încălzit
Țigările se vor scumpi dramatic și în România. UE vrea să dubleze accizele, nu scapă nici tutunul încălzit
UE urmează să propună o taxă de vaping la nivelul întregului bloc comunitar, ca parte a unei schimbări a impozitării ...