1EUR = 4.8026 RON | Bucureşti 12 º

Extern

Adevărul despre imigraţia în Germania. Cine câştigă şi cine pierde de pe urma venirii românilor şi bulgarilor

În Germania au loc dezbateri intense pe tema abuzurilor împotriva sistemului de asigurări sociale şi presupusa imigraţie a sărăciei din România şi Bulgaria, în special de când politicienii conservatori (Uniunea creştin-socială /CSU/, partenerii tradiţionali ai cancelarului Angela Merkel, n.r.) au emis dictonul 'cine înşală, zboară afară'. Adevărul despre imigraţia românilor şi bulgarilor este analizat luni pe larg, cu date şi fapte, de portalul de ştiri despre imigraţie în Germania Migazin.de.

13 ian, 2014 | Agerpres

Acesta consemnează numărul românilor şi bulgarilor şi procentele reduse reprezentate de aceştia în rândul străinilor din Germania, cel al beneficiarilor de ajutoare sociale sau cel al şomerilor străini. În plus, se subliniază şi faptul că Germania are de câştigat de pe urma venirii şi muncii unor imigranţi calificaţi, bine pregătiţi, care au plecat din ţările de origine şi că de fapt tocmai acestea din urmă au de pierdut de pe urma emigraţiei specialiştilor.

De la 1 ianuarie 2014, românii şi bulgarii au aceleaşi drepturi precum toţi cetăţenii comunitari: acces nerestricţionat pe piaţa muncii, oriunde în UE, şi pot sta până la trei luni fără a avea nevoie de permis de rezidenţă în oricare alt stat al Uniunii. Mai mult timp pot rămâne angajaţii, lucrătorii pe cont propriu, membrii de familie ai acestora, studenţii şi, în anumite condiţii, chiar cei care îşi caută de lucru. Permisul de reşedinţă permanent este emis după cinci ani, aminteşte sursa citată reglementările în vigoare.

Potrivit registrului străinilor din Germania, românii (262.000) şi bulgarii (145.000) reprezintă 5,5% din totalul populaţiei străine rezidente în Germania. În plus, din perspectiva viitorului imediat, Germania nici nu este un stat-ţintă pentru emigraţia românilor şi bulgarilor: o mare parte dintre aceştia locuiesc deja în alte state ale UE, numai în Spania şi Italia fiind stabiliţi câte un milion de cetăţeni români şi bulgari.

Odată cu ridicarea restricţiilor menţionate, nu este uşor de făcut o prognoză cu privire la evoluţia numărului românilor şi bulgarilor. Se presupuse însă că acesta va creşte - cu 100.000 până la 180.000 de persoane, în total. Însuşi guvernul de la Berlin estimează - aminteşte portalul menţionat - că 'odată cu stabilirea liberei circulaţii în restul statelor care mai impuneau restricţii nu se aşteaptă efecte semnificative asupra pieţei forţei de muncă'.

În plus, majoritatea străinilor care vin în Germania nu provin din România sau Bulgaria. În 2012, aici au ajuns 286.000 de străini, iar majoritatea sunt polonezi - 68.000. Ei sunt urmaţi de 44.000 de români care au venit în Germania în anul menţionat, iar bulgarii sunt pe locul al 5-lea în acest clasament, cu 24.000 de persoane.

Românii şi bulgarii nu sunt şomeri în Germania: rata şomajului în rândul acestora se ridică la 7,4%, sub rata generală a colectivului de străini din Germania (15%), şi chiar sub rata generală a şomajului din această ţară - 7,7%. Unul din zece români şi bulgari primeau la mijlocul anului trecut ajutor de şomaj sau indemnizaţie pentru persoanele fără venituri (Hartz-IV). Numai 38.000 de români şi bulgari, adică 0,6% din toţi străinii supravieţuiau la data menţionată exclusiv cu aceste ajutoare minime pentru cei fără niciun venit.

Guvernul german nici nu a prezentat vreo estimare potrivit căreia ar putea apărea abuzuri la scară mare asupra sistemului ajutoarelor sociale. În plus, comisarul european pentru justiţie şi cetăţenie, Viviane Reding, a explicat chiar că 'avem foarte puţini cetăţeni comunitari care vin în Germania şi primesc ajutoare sociale. Unii chiar cotizează şi tot nu primesc nimic în schimb', citează portalul menţionat din spusele demnitarului european. La rândul său, comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, a apreciat drept 'extrem de exagerate' plângerile cu privire la presupuse abuzuri asupra sistemului de asigurări sociale.

Totodată, guvernul de la Berlin consideră că, în privinţa imigraţiei din România şi Bulgaria, nu se poate vorbi în primul rând de aşa-numita 'imigraţie a sărăciei', subliniază sursa citată. Dimpotrivă, un raport al Consiliului german pentru integrare şi migraţie indica faptul că ponderea imigranţilor români şi bulgari bine pregătiţi, cu vârste cuprinse între 25 şi 44 de ani, se ridică la peste 20% - o rată mai mare decât procentul înregistrat în rândul întregii populaţii în aceeaşi categorie de vârstă.

De cealaltă parte, în Germania erau înregistraţi ca atare în 2012 17.000 de lucrători români pe cont propriu, respectiv 12.000 de bulgari. Dintre aceştia, aproximativ 1.500, adică 5,3% primeau ajutoare sociale complete. În Germania, la data menţionată, se aflau 124.720 de lucrători autonomi care primeau prestaţii sociale complete. Din acest total, românii şi bulgarii reprezintă 1,2%.

Contabilizarea efectelor imigraţiei asupra finanţelor publice şi sistemului de asigurări sociale este complexă, însă din punctul de vedere al vârstei medii a imigranţilor, statul care îi primeşte are mai degrabă de câştigat. Mai multe studii indică faptul că populaţia străină stabilită în Germania are contribuţii nete pozitive la bilanţul fiscal al sistemului de asigurări sociale, chiar şi când aceste categorii sunt mai afectate de şomaj şi unii membri primesc ajutoare sociale de bază.

Biroul german pentru ocuparea forţei de muncă indică de asemenea faptul că în 2012 aproximativ 1,1 milioane de străini primeau alocaţii pentru copii. Dintre aceştia, numai 27.000 (2,45%) erau români şi bulgari.

Dezavantaje ale emigraţiei românilor şi bulgarilor în Germania există - pentru România şi Bulgaria. Migazin.de aminteşte că, din 1989, au plecat din aceste ţări aproximativ 20.000 de asistente medicale şi 30.000 de medici, care au ajuns în special în Germania. Plecarea specialiştilor din aceste ţări sărace ale UE presupune şi pierderi financiare pentru acestea, în special prin prisma faptului că pregătirea lor a fost finanţată de stat.

Interdicţiile de revenire în Germania - aşa cum sunt ele propuse de CSU pentru imigranţii care ar abuza de serviciile de asistenţă socială - sunt posibile, potrivit dreptului comunitar, numai în anumite cazuri excepţionale, cum ar fi existenţa unui adevărat pericol pentru ordinea publică. În legislaţia germană există însă posibilităţi de combatere a unor pretenţii abuzive la servicii sociale, observă sursa menţionată.

Propunerea CSU de a exclude imigranţii de la primirea ajutoarelor sociale în primele trei luni de şedere în Germania corespunde prevederilor germane şi comunitare. În plus, legislaţia germană are prevederi legate şi de excluderea generală de la aceste ajutoare sociale de bază chiar a cetăţenilor comunitari care caută un loc de muncă. Unele entităţi sociale nu ştiu dacă această reglementare este legală; o decizie a CEJ din septembrie 2013 indică faptul că este legală, însă trebuie verificat fiecare caz în parte.

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Instanţa supremă

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO