Adevărul pe care guvernul nu vrea să-l spună până la alegeri: majorarea pensiilor 40% pune în pericol finanţele naţionale. Șocul vine în 2021

Adaugă-ne ca sursă preferată

În 2019 cheltuiala totală cu pensiile a fost de 70 de miliarde de lei, cu tot cu majorarea de pensii din toamnă, cu 15%, ca o ultimă măsură importantă luată de guvernarea PSD, cu 15%. Ca să vedem cât va atârna în bugetul național acea majorare și cea mare, de 40%, care ar urma să se facă înaugust anul acesta, relevantă pentru calcul ar fi cheltuiala lunară din noiembrie anul trecut. Luna decembrie 2019, ultima  cuprinsă în execuțiile bugetare publice, a fost, din păcate, una atipică. În decembrie 2019 guvernul a uitat să plătească la timp parte dintre pensii și le-a plătit de urgență în ianuarie, motiv pentru care pensiile au întârziat cu câteva zile. Așadar, ultima lună „curată” care arată cât se cheltuie pe pensii în România rămâne noiembrie. După acest indicator, cel mai apropiat de realitate, pensiile costă acum aproximativ 6,5 miliarde de lei pe lună.

O majorare cu 40% în august anul viitor ar însemna o cheltuială lunară aproximativă de 9 miliarde de lei, excluzând din calcule intrările şi ieşirile naturale din pensie. 

Prin extrapolare, în 2020, dacă guvernul PNL aplică legea pensiilor şi face majorarea în toamna acestui an, cheltuiala anuală cu pensiile s-ar ridica la circa 88 de miliarde de lei. Un spor de aproape 26% în cheltuielile publice cu pensiile. Însă nu în 2020 vine adevărata notă de plată, pentru că majorarea vine târziu, ci anul următor, în 2021, când pensiile majorate trebuie plătite 12 luni întregi. Ele ar ocupa așadar 108 miliarde de lei anual. Față de 70 de miliarde, anul trecut, cheltuiala ar fi cu nu mai puțin de 54% în plus. 

Criza care stă după colț

Ce înseamnă această cifră? În premieră, cheltuielile statului cu personalul, presupunând că rămân constante, deși sunt programate chiar să scadă, ar fi depășite de cele cu pensiile.

În plus, teoretic, pensiile sunt plătite din contribuția de asigurări sociale luată din salariul fiecărui muncitor din România. Anul trecut din acestea s-a strâns 68 de miliarde de lei, cu două miliarde mai puțin decât a fost de plată. Acest deficit va crește accelerat.

În ultimii ani, statul român a făcut eforturi să reducă impactul pensiilor asupra bugetului. Reforma lor a condus la o stabilizare a proporției lor în PIB. Dar, dacă acum cheltuiala cu pensiile este de 6,7% din PIB, doar cu majorarea din august în 2021 aceasta va urca spre 10% din PIB, la un număr constant al pensionarilor.

Însă, numărul pensionarilor este în creștere. Și e calculat să tot urce până când va atinge un maxim istoric în anii 2030. În fapt, România va cunoaște atunci o veritabilă criză socială și a finanțelor publice din această cauză.

Tot pentru o bună dimensionare a sumei de plată pentru eventualele pensii de după august 2020, prin comparație, anul trecut statul a cheltuit pentru investiții (infrastructură, în principal) aproape 3% din PIB. Aprinderea cheltuielilor cu pensiile ar lăsa și mai puțin loc pentru investiții. Chiar dacă acestea din urmă s-ar păstra la 3% din PIB, tot ar deveni infime pe lângă cele cu pensiile.

Comisia Europeană a văzut

Singura sursă văzută de economiștii externi și interni pentru alimentarea majorării pensiilor cu 40% este deficitul bugetar. Comisia europeană șoca la ultima estimare a deficitului bugetar al României cu un neașteptat de pesimist 6,1% din PIB în 2021. Forul european a luat în calcul tocmai greutățile de finanțare create de majorarea pensiilor. Guvernul actual a prevăzut în Legea bugetului pe anul curent un deficit bugetar de doar 3,36% din PIB pentru 2021. Ținta guvernului a fost considerată fragilă inclusiv de Consiliul fiscal, organismul intern care verifică politica fiscală a guvernului.

Statul de azi evită adevărul

Actualul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a fost întrebat în repetate rânduri dacă statul are bani să facă acea majorare a pensiilor cu 40%, lăsată moștenire de PSD, însă a refuzat la fel de repetat să dea un răspuns tranșant. Ministrul s-a mărginit să declare că va respecta legea, sau, uneori, să spună că va face majorarea dacă bugetul o va permite. 

Apropo de criza pensionarilor, ministrul PNL pare că știe că vine. El a spus la începutul acestui an că sistemul de pensii trebuie în întregime reformat, pentru că altfel persoanele născute în anii 70 nu vor mai lua pensie, pentru că nu ar avea cine să le plătească.

Cine face (sau nu) majorarea de pensii?

Actualul guvern s-ar pregăti deja de demisie în vederea declanșării alegerilor anticipate, care ar urma să aibă loc în iunie, odată cu cele locale. Așadar,cel mai probabil, sarcina majorării  pensiilor cu 40% sau a evitării ei va cădea în brațele altui guvern decât cel de azi. Așteptarea acestor procese electorale este cea mai probabilă cauză a refuzului actualilor guvernanți de a da un răspuns tranșant în chestiunea majorării programate a pensiilor.