Administraţia publică centrală a cheltuit 250 milioane de lei în platforme online

Datele provin din centralizarea informaţiilor transmise MCPDC, la preluarea mandatului Guvernului Dacian Cioloş, în decembrie 2015.

Peste 80% din aceste fonduri provin din surse externe nerambursabile.

Principala concluziei a analizei făcute de MCPDC este că niciuna dintre platformele online dezvoltate de administraţia publică nu promovează un spaţiu prietenos pentru dezbateri şi comunicare publică eficientă cu cetăţenii.

Cea mai mare investiţie s-a făcut la Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională (MCSI) – platforma e-România/Forumul Democraţiei Participative, cu un buget de 52.106.360 lei, conform datelor comunicate de MCSI, platforma fiind predată reprezentanţilor Ministerului în 2013.

Cele mai multe asemenea investiţii, cu finanţare externă (din punct de vedere al numărului de aplicaţii) s-au făcut la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administra?iei Publice (MDRAP) – 11 aplicaţii/platforme online şi la Ministerul Justiţiei (MJ), care a alocat peste 20.000.000 lei pentru implementarea Portalului N-Lex, pentru asigurarea accesului rapid la legislaţia naţională şi internaţională, prin portalul european N-Lex.

La polul opus, conform datelor furnizate de ministere, se află Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) şi Ministerul Fondurilor Europene (MFE), care nu deţin platforme altele decât site-urile instituţiilor.

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) este în topul instituţiilor centrale, ca număr de instrumente online realizate – 40, dintre care 2 sunt în construcţie, toate fiind realizate de personalul MApN.

Ministerul pentru Consultare Publică susţine că a primit răspuns la solicitarea sa doar de la 12 ministere.

MCPDC mai susţine că majoritatea acestor instrumente online de comunicare sunt orientate către afişare/publicare a informaţiilor din domeniul de activitate al acestor entităţi, astfel încât dezvoltarea unei platforme prietenoase menită a stimula consultarea publică rămâne în continuare o provocare.

La nivel minimal, conform prevederilor Legii nr. 52/2003, legea privind transparenţa procesului decizional, ministerele afişează (pentru o perioadă medie de 10 zile) proiectele de acte normative pentru eventuale sugestii de la cetăţeni, însă practici de autentică consultare publică, mai ales prin instrumente online de comunicare, se întâmplă mai degrabă ocazional.

Situaţia detaliată a acestor platforme, la preluarea mandatului Guvernului Cioloş, este disponibilă la următoarea adresă: https://goo.gl/jMTZR9.

Potrivit MCPDC, având în vedere intenţia Cancelariei primului-ministru de a dezvolta o platformă online care să le permită cetăţenilor să transmită propuneri, idei, iniţiative pe domenii de interes guvernamental, Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic îşi concentrează acum atenţia atât asupra lansării propriului site, realizat cu resurse minimale şi prin folosirea de muncă voluntară, pentru promovarea de dezbateri specifice, cât şi asupra conjugării eforturilor de consultare publică cu cele ale Cancelariei.

„Din datele autorităţilor centrale comunicate, concluzionăm că niciuna dintre aceste aplicaţii/platforme nu corespund scopului MCPDC de a promova un spaţiu prietenos pentru dezbateri inclusiv de a facilita o comunicare publică eficientă, urmând să analizăm alături de Cancelaria Primului-Ministru dezvoltarea unuia dintre instrumentele online de comunicare pe care aceasta urmează să le implementeze. MCPD va realiza periodic această monitorizare în scopul eficientizării investiţiilor din acest domeniu şi a identificării acelor aplicaţii/platforme nefuncţionale”, mai declară MCPDC.