AFP: Europa de Est se simte bine în UE, în pofida unor dezamăgiri

Acest avertisment amical, auzit frecvent în această mică ţară balcanică, nu reprezintă cu adevărat un regret faţă de apartenenţa la blocul european, însă regimul de austeritate actual din ţară, impus de Bruxelles, a redus credinţa slovenilor în Uniunea Europeană (UE).

Majoritatea ţărilor care au aderat la UE în 2004 şi 2007, continuă să considere, totuşi, foarte pozitivă o aderare, care le-a adus fonduri pentru modernizarea infrastructurilor şi le-a permis să scape din sfera de influenţă a Rusiei.

Intrarea în UE a ţărilor din est, ţinute decenii în spatele „Cortinei de Fier”, a modificat în mod profund viaţa de zi cu zi.

„Pentru prima dată există un serviciu de colectarea gunoiului în satul bunicii mele”, declară Cristian Ghinea, un analist politic român.

Polonia, cel mai mare beneficiar al fondurilor de coeziune – 67,3 miliarde de euro în perioada 2007-2013 – a construit sau modernizat peste 10.000 de kilometri de drum şi 1.600 de kilometri de cale ferată.

Calitatea vieţii, dar şi libertatea circulaţiei sunt deosebit de apreciate.

Două milioane de polonezi şi tot atâţia români trăiesc şi muncesc în străinătate. Lituanienii se află între „campionii” emigrării. În Bulgaria, cea mai săracă ţară din Europa, peste 70% dintre familii îşi încurajează copiii să studieze în străinătate, potrivit unui sondaj al institutului NCIOM.

Reforme ale sistemului judiciar, întreprinse sub presiunea continuă a Bruxelles-ului, sunt văzute, de asemenea, cu ochi buni de populaţiile sătule de corupţia ce afectează clasele conducătoare.

Slovenii, la sfârşitul lui 2012, şi apoi bulgarii, în această iarnă şi din nou de câteva săptămâni, au ieşit în stradă pentru a denunţa impunitatea de care se bucură elitele lor politice.

Cetăţenii acestor ţări au uneori mai multă încredere în instituţiile europene decât în Guvernele lor. „Intrarea în UE a fost un lucru bun, pentru că a obligat oficiali politici să aplice reforme”, apreciază Atena, o angajată a unei bănci din Bucureşti.

– Decepţii şi ambiţii

Este o zi caldă de vară la Ljubljana. Clopotele Catedralei Sf. Nicolae marchează ora prânzului cu un fragment din „Oda bucuriei” a lui Ludwig van Beethoven, imnul european. În mica şi cocheta capitală, sediile ministerelor şi altor instituţii arborează mândre steagul albastru cu cercul de stele.

Într-o piaţă din centrul oraşului, atmosfera este mai puţin „euro-idilică”. Mai mulţi comercianţi se plâng de impactul UE asupra afacerilor lor. „Se importă pra multe produse!”, spune Marinka, în vârstă de 64 de ani, în spatele unei tarabe de cartofi şi dovlecei.

„Preţurile s-au dublat, dar salariile au rămas aceleaşi”, deplânge o studentă la Turism, Tanja, în vârstă de 26 de ani, care intenţionează să meargă în căutarea unui loc de muncă în bogata Austrie vecină.

Concurenţa străină şi reglementările au provocat, de exemplu, închiderea a mii de societăţi alimentare bulgare, care nu respectau standarele europene.

Odată cu criza economică mondială, care a provocat o creştere a şomajului şi aplicarea unor politici de austeritate, decepţiile sunt inevitabile. În Ungaria şi Cehia, retorica eurosceptică a guvernelor este curentă şi influenţează opinia publică.

Noii veniţi deplâng adesea faptul că nu sunt suficient luaţi în considerare la Bruxelles. „Polonia este una dintre cele cinci sau şase ţări fără care nu trebuie să fie luată nicio decizie în UE”, a apreciat recent ministrul de Externe Radoslaw Sikorski.

În funcţie de localizare şi istorie, ţările din est apreciază că au de jucat un rol esenţial în relaţiile cu Rusia şi extinderea UE în Blacani.

În opinia lui Anton Rop, un fost premier care a condus Slovenia în UE, „aderarea a declanşat pentru toate aceste ţări un imens proces de tranziţie”, care le permite să îşi depăşească trecuturile comuniste, a declarat el pentru AFP. „Acest lucru este fără precedent”, a subliniat fostul premier.