Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s au menținut ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă

Agenţia internaţională de evaluare financiară Standard & Poor's a reconfirmat ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în moneda naţională la BBB minus/A-3, potrivit unui comunicat publicat de agenţie.
AGERPRES - sâm, 16 oct. 2021, 09:19
Agențiile Standard & Poor's și Moody's au menținut ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă

Perspectiva ratingului este stabilă.

În luna aprilie a acestui an S&P a îmbunătăţit de la negativ la stabil perspectiva de rating a României.

Şi agenţia de rating Moody’s a reconfirmat vineri ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3/P-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în monedă locală şi valută şi a îmbunătăţit perspectiva din negativă în stabilă, informează Ministerul Finanţelor.

Evaluare Standard & Poor’s

Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat vineri ratingul suveran al României la ‘BBB-/A-3’ cu perspectivă stabilă, chiar dacă demiterea Guvernului Florin Cîţu a lăsat România fără un guvern în mijlocul creşterii infecţiilor cu COVID-19 şi al unei necesare consolidări fiscale, informează un comunicat de presă al S&P.

„În pofida unei incertitudini politice crescute, după recenta cădere a guvernului, ne aşteptăm ca ancorele politice incluse în recent aprobatul Mecanism de Relansare şi Rezilienţă, precum şi procedura de deficit excesiv în derulare, să impună suficientă disciplină fiscală pentru a depăşi negocierile partizane şi a produce o consolidare bugetară în următorii doi ani”, susţin analiştii de la S&P.

Agenţia de evaluare îşi menţine punctul de vedere potrivit căruia traiectoria de consolidare a României va asigura că datoria guvernamentală şi cea externă vor rămâne moderate până în 2024. „Ne aşteptăm ca eforturile fiscale ale guvernului să fie facilitate de revenirea economiei în condiţiile în care se pare că activitatea economică rămâne neafectată de perioadele de instabilitate politică”, se arată în comunicatul de la S&P.

Potrivit agenţiei de evaluare, economia României a înregistrat o revenire puternică în 2021 astfel că analiştii de la S&P se aşteaptă în acest an la o creştere a PIB de 7% urmată de o evoluţie stabilă în 2022-2023 odată cu revenirea consumului privat şi majorarea investiţiilor, în special în zona publică. Acesta din urmă vor fi stimulat de agenda de investiţii a guvernului, care la rândul său este sprijinită de fondurile UE alocate pentru România.

Cu toate acestea, revenirea economiei se confruntă însă cu obstacole, având în vedere că cel de al patrulea val al pandemiei a lovit România foarte puternic, subliniază S&P. „Previziunile noastre economice rămân sensibile faţă de situaţia încă incertă privind pandemia şi noile întârzieri în campania de vaccinare având în vedere gradul ridicat de ezitare cu privire la vaccin. Gradul slab de absorbţie a fondurilor UE constituie de asemenea un risc”, se arată în comunicatul de la S&P.

Potrivit S&P, perspectiva stabilă asociată ratingului României reflectă aşteptările agenţiei de evaluare că balanţa fiscală a României se va îmbunătăţi în următorii doi ani. „Prognozăm că ancorele politice din Mecanismul de Relansare şi Rezilienţă precum şi procedura de deficit excesiv în derulare vor cere reforme, şi ne aşteptăm ca aceste instrumente să impună disciplină fiscală într-un mediu politic complex şi impredictibil”, susţine S&P.

Agenţia de evaluare avertizează că ar putea retrograda România dacă eforturile sale de echilibrare a bugetului vor deraia din cauza blocajului politic, care ar pune în pericol consolidarea finanţelor şi ar creşte deficitele externe ale României sau dacă finanţarea deficitelor duble ale României se va face prin fluxuri externe care să majoreze datoria, ceea ce ar semnala o incapacitate de a absorbi fonduri UE şi a restabili fluxurile de investiţi străine directe.

În sens invers, ratingul României ar putea fi îmbunătăţit dacă avansul economiei va deveni unul bazat sustenabil pe investiţii, întărirea capacităţii productive şi îmbunătăţirea nivelului avuţiei. În acest scenariu, ar fi adoptate şi reforme care să stimuleze un cadru fiscal mai solid care limitează posibilele inversări de politici. Pe lângă faptul că ar face cadrul fiscal nai predictibil aceste reforme ar revitaliza şi interesul investitorilor străini în economia reală a României, care ar deveni mai puţin sensibilă la evoluţiile externe, apreciază S&P.

Evaluare Moody’s

Perspectivele solide de creştere a economiei româneşti care se bazează pe sectorul privat dinamic şi utilizarea fondurilor UE „Next Generation”, precum şi procedura de deficit excesiv care acţionează ca o ancoră politică cheie a strategiei fiscale sunt factorii cheie pentru schimbarea la stabilă a perspectivei de rating a României, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară Moody’s Investors Service.

Agenţia a confirmat vineri seara la „Baa3” ratingul pe termen lung al României şi a îmbunătăţit de la negativă la stabilă perspectiva atribuită ratingului.

Confirmarea ratingului României la „Baa3” echilibrează potenţialul solid de creştere a ţării şi aşteptările unei îmbunătăţiri graduale a indicatorilor fiscali în condiţiile unui deficit de cont curent ridicat (5% din PIB în 2020) şi ale inconsistenţei politice, rezultând din coaliţiile de guvernare instabile, precizează agenţia.

Ratingul este sprijinit de aşteptările Moody’s că potenţialul de creştere post-pandemie al României va rămâne sprijinit de un sector privat dinamic, inclusiv prin prezenţa companiilor străine care sunt în ţară de mult timp şi care se concentrează pe activităţi cu valoarea adăugată medie spre ridicată în sectorul producţiei. Confirmarea ratingului României la „Baa3” reflectă de asemenea soliditatea guvernanţei şi instituţiile moderate ale ţării.

După un declin sever dar de scurtă durată concentrat în trimestrul doi din 2020, în contextul pandemiei, PIB-ul României a accelerat în semestrul doi din 2020, ceea ce a dus la o contractare limitată în ritm anual, de 3,9% în 2020, una dintre cele mai temperate din UE şi mai redusă comparativ cu media ţărilor cu rating „Baa3”. Luând în considerare primul semestru solid din 2021, cu PIB-ul României depăşind deja cu 4% nivelul de dinaintea crizei, Moody’s se aşteaptă anul acesta la o creştere a economiei de 7%. Pentru 2022, 2023 şi 2024, Moody’s estimează rate de creştere de 4,6%, 4,1% şi, respectiv, 3,6%.

În scenariul de bază al Moody’s, unul din factorii care sprijină creşterea este consumul intern robust. Consumul privat va beneficia de pe urma redresării pieţei muncii, deoarece salariile accelerează, iar activitatea se normalizează. Investiţiile ar urma de asemenea să susţină activitatea economică, cu o activitate publică şi privată mai solidă în contextul programului UE „Next Generation” şi a necesităţii ca firmele să-şi extindă capacitatea de producţie. În contrast, exporturile nete ar trebui să continue să contribuie negativ la creştere, deoarece conţinutul structural ridicat al importurilor va depăşi creşterea exporturilor.

Riscurile la adresa perspectivei macroeconomice prezintă tendinţe negative: rata de vaccinare din România încă relativ scăzută ar putea afecta activitatea economică în cazul în care sunt introduse noi restricţii de către autorităţi pentru a stopa rapida extindere a pandemiei în octombrie 2021, precizează agenţia.

Estimat la aproximativ 3-4% de către Comisia Europeană şi FMI, potenţialul de creştere al României este unul dintre cele mai ridicate din UE. Deja solide, perspectivele de creştere vor beneficia în plus de programul UE „Next Generation”.

Al doilea factor cheie îl reprezintă aşteptările Moody’s privind o strategie coerentă şi susţinută de consolidare fiscală a Guvernului României în următorii trei ani. În iunie 2021, Consiliul European a recomandat ca România să corecteze deficitul său excesiv la sub 3% din PIB până în 2024. Conform procedurii de deficit excesiv, o ţară care beneficiază de fonduri europene structurale şi de investiţii s-ar putea confrunta cu o suspendare temporară a finanţării în cazul în care nu ia măsuri. Existenţa Facilităţii de redresare şi rezilienţă oferă stimulente pentru implementarea unor politici fiscale, susţine Moody’s.

Pentru a realiza consolidarea fiscală cerută de autorităţile europene, România este aşteptată să pregătească, să adopte şi să implementeze reforme în domeniul pensiilor şi al administraţiei publice. În particular, Guvernul României s-a angajat în PNNR să efectueze o reformă cuprinzătoare a pensiilor, care să fie finalizată până în martie 2023.

Venind după o orientare fiscală clar prociclică în perioada 2016-2019, care a dus la o deteriorare semnificativă a deficitului structural al României, pandemia a amplificat şi mai mult dezechilibrele bugetare ale ţării în 2020, deficitul ajungând la 9,2% din PIB. Ca rezultat, nivelul datoriei ca procent din PIB a crescut de la 35,3% în 2019 la 47,3% în 2020. Anul acesta, deficitul a fost pus pe un tren descrescător, Moody’s estimând un deficit de 8,2% din PIB.

De asemenea, Moody’s se aşteaptă la un deficit de 6,8% din PIB în 2022, 5,6% din PIB în 2023 şi 4,5% din PIB în 2024, în timp ce nivelul datoriei ca procent din PIB va continua să crească în 2022 şi 2023, atingând vârful în 2024 de 56,6%, înainte de a începe să scadă în 2025.

Agenţia apreciază că vor rezulta presiuni pozitive dacă bilanţul guvernului României se întăreşte mai rapid decât anticipează în prezent Moody’s, punând tendinţa nivelului datoriei pe o traiectoriei de scădere susţinută. O astfel de îmbunătăţire ar apărea cel mai probabil în contextul unei implementări eficiente a planului UE de redresare şi rezilienţă, însoţită de o întărire a instituţiilor şi o reechilibrare a economiei, precum şi reducerea deficitului de cont curent al ţării.

Eşecul realizării unei reduceri susţinute a dezechilibrelor fiscale ale României, din cauza absenţei unui răspuns politic determinat legat de reformele din domeniul pensiilor şi administraţiei publice va exercita presiuni negative asupra ratingului. O înrăutăţire a deficitului de cont curent va fi de asemenea negativă pentru credit, în special dacă este însoţită de a reducere a surselor stabile de finanţare, avertizează Moody’s.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Rata de incidență COVID-19 a scăzut în București până la 1,47 la mie. Cea mai mare incidență din Ilfov, la Grădiștea
Rata de incidență COVID-19 a scăzut în București până la 1,47 la mie. Cea mai mare incidență din Ilfov, la Grădiștea
Rata de incidenţă a COVID-19 calculată la 14 zile pentru Bucureşti este, sâmbătă, de 1,47 cazuri la mia de locuitori, ...
1.490 de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 și 131 de decese raportate în ultimele 24 de ore. Sub 1.000 de pacienți internați la ATI
1.490 de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 și 131 de decese raportate în ultimele 24 de ore. Sub 1.000 de pacienți ...
Un număr de 1.490 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, fiind ...
Enel a finalizat vânzarea a 50% din acțiunile companiei Open Fiber. Tranzacția s-a ridicat la suma de 2,73 miliarde de euro
Enel a finalizat vânzarea a 50% din acțiunile companiei Open Fiber. Tranzacția s-a ridicat la suma de 2,73 miliarde de ...
Grupul Enel a anunțat sâmbătă că a finalizat vânzarea a 50% din compania Open Fiber către firmele Macquarie Asset ...