Alegeri Marea Britanie: Imigraţia, criza din sănătate, economia şi UE, principalele teme din campanie

După ce va prezenta luni demisia guvernului său Reginei Elisabeta, iar parlamentul va fi imediat dizolvat, premierul conservator David Cameron se va îmbarca, la fel ca toţi ceilalţi concurenţi ai săi, la bordul autobuzului său de campanie, scrie Agerpres.

Mii de voluntari sunt mobilizaţi în diferite tabere, în speranţa de a înclina balanţa în favoarea uneia dintre ele. Dar o dezbatere televizată va ilustra pe 2 aprilie divizarea peisajului politic. La dezbatere vor participa liderii a şapte formaţiuni politice: conservatorii, laburiştii, liberal-democraţii, UKIP (populist şi eurofob), Verzii, precum şi naţionaliştii scoţieni (SNP) şi cei galezi.

Criza sistemului public de sănătate (NHS), economia, imigraţia şi Uniunea Europeană sunt teme ce vor domina dezbaterea, care ia amploare mai mult ca niciodată pe reţelele de socializare şi în care majoritatea şefilor de partid joacă probabil cartea supravieţurii lor politice.

Una dintre rarele certitudini este că la încheierea votului din 7 mai, postul de prim-ministru i-ar putea reveni conservatorului David Cameron, pentru un al doilea mandat, sau şefului opoziţie laburiste, Ed Miliband.

Pronosticurile sunt cu atât mai hazardate cu cât sistemul de scrutin uninominal majoritar într-un singur tur introduce distorsiuni considerabile între scorurile exprimate prin vot şi traducerea lor în număr de mandate în Camera Comunelor (camera inferioară a parlamentului britanice).

La sfârşitul lunii martie, media sondajelor stabilită de BBC îi plasa pe conservatori şi laburişti la 34% din intenţiile de vot, egalitate ce durează de şase luni.

UKIP, care a triumfat în 2014 la alegerile pentru Parlamentul European (PE), se situează pe locul al treilea, cu 13%, urmat de liberal-democraţi (8%), Verzi (5%) şi celelalte partide, inclusiv SNP, luate împreună (6%).

În număr de mandate, SNP ar urma să constituie cel de-al treilea grup parlamentar, cu până la de două ori mai mulţi deputaţi decât liberal-democraţii.

În ce priveşte UKIP, el nu ar urma să aibă decât un mic număr de aleşi.

Totul lasă însă să se întrevadă tratative intense după scrutin, în absenţa unei majorităţi absolute (326 de mandate din totalul de 650).