1EUR = 4.7432 RON | Bucureşti 25 º

News

Alegeri Olanda: Victorie a partidelor proeuropene, preconizată la legislativele de mâine

Unii preconizează austeritatea, ceilalţi, relansarea, dar ambele tabere sunt proeuropene - liberalii şi laburiştii sunt pe primele locuri în sondaje cu puţin timp înainte de alegerile legislative anticipate de miercuri din Olanda, transmite AFP.

11 sep, 2012 | Mediafax

Confruntându-se cu o opinie publică tot mai ostilă Bruxelles-ului, liberalii şi laburiştii au fost obligaţi să-şi înăsprească tonul în ceea ce priveşte Europa, evidenţiind însă faptul că Olanda nu poate să lipsească de UE, economia ţării, a cincea din zona euro, fiind îndreptată spre străinătate.

"Europa este, în primul rând, o puternică piaţă, cu o monedă puternică", a susţinut printre altele premierul în exerciţiu Mark Rutte, liderul liberalilor, într-o dezbatere televizată.

Liberalii (VVD) sunt creditaţi în sondaje cu 33-34 de locuri de deputaţi dintre cele 150 (faţă de 31 în 2010), iar laburiştii lui Diederik Samsom (PvdA) sunt cotaţi cu 29-32 de locuri (30 în 2010).

Socialiştii lui Emile Roemer (SP, stânga "dură", 15 locuri în 2010), care se opun integrării europene, sunt creditaţi cu 22-26 de locuri la aceste alegeri legislative, al cincilea scrutin de acest fel din ultimii 10 ani, alegeri organizate ca urmare a demisiilor succesive ale guvernelor înainte de terminarea mandatului.

Guvernul minoritar de centru-dreapta al premierului Mark Rutte a demisionat în aprilie ca urmare a unui dezacord cu aliatul său din parlament, partidul de extemă dreapta PVV al lui Geert Wilders, referitor la bugetul de austeritate pentru a respecta limita europeană de 3% în privinţa deficitului public.

PVV, care a militat pentru ieşirea din UE şi abandonarea monedei unice, ar urma să piardă câteva locuri, raportat la cele 24 obţinute în 2010.

"Se pare că problema-cheie a acestor alegeri este dacă trebuie adus deficitul public la mai puţin de 3% în mijlocul crizei economice şi mai puţin dacă trebuie să rămână (ţara, n.r.) în zona euro", observă banca Crédit Suisse într-o analiză referitoare la alegerile legislative. "Asta se vede în scăderea sprijinului acordat PVV", adaugă sursa anterior citată.

Liberalii doresc să aducă deficitul public sub 3% în 2013 (4,7% în 2011), aşa cum doreşte Bruxelles-ul, prin intermediul unui program de tăieri bugetare, ce prevede, de asemenea, reducerea numărului de funcţionari, dar şi a bugetului alocat ajutorării ţărilor în curs de dezvolare.

Oponenţi ai austerităţii, laburiştii anticipează că vor echilibra bugetul de stat în 2017, fără să acorde prea multă atenţie regulii referitoare la atingerea ţintei de 3% în 2013, impusă de Bruxelles. Doresc investiţii pentru relansarea economiei olandeze, crescând taxele din sectorul financiar şi în cazul veniturilor mai importante.

"Cu alte cuvinte, Olanda va continua austeritatea preconizată de Merkozy (prescurtare rezultată din alăturarea numelor Merkel şi Sarkozy, n.r.) sau se va îndrepta spre linia adoptată de François Hollande?", rezumă Andre Krouwel, politolog la Universitatea Liberă din Amsterdam.

PvdA a dat asigurări că Diederik Samsom, în vârstă de 41 de ani, a avut deja discuţii telefonice cu preşedintele francez, François Hollande, cu privire la criza din zona euro.

Întâmplarea face că miercuri Curtea Constituţională din Germania trebuie să-şi prezinte decizia, considerată crucială pentru zona euro, cu privire la plângerile depuse împotriva mecanismului de salvare european.

"Comisarii europeni pot dormi liniştiţi. Partidul care va câştiga alegerile trebuie să fie proeuropean, ca şi coaliţia ce va rezulta ulterior", afirmă Andre Krouwel.

Niciun partid nu va putea obţine singur peste jumătate din locurile de deputaţi, Krouwel subliniind că mai multe partide trebuie să se asocieze pentru formarea unui guvern.

Varianta ca liberalii şi laburiştii să formeze o coaliţie, cu preţul unor concesii legate de programele electorale, chiar este "posibilă", dă asigurări acesta.


Principalii lideri ai partidelor care participă la alegerile legislative din Olanda

Angajat în sectorul privat, activist Greenpeace, profesor, angajat al Consiliului de asigurări de sănătate - liderii principalelor partide aflate în cursa pentru alegerile legislative de miercuri din Olanda au trecuturi la fel de diferite ca şi culorile lor politice, comentează AFP.

MARK RUTTE

Liberalul Mark Rutte, al cărui partid se află în fruntea sondajelor, este un fost angajat al gigantului anglo-olandez din domeniul agroalimentar Unilever, fascinat de liberalismul economic anglo-saxon şi de "visul american".

Acest elegant celibatar, în vârstă de 45 de ani, a fost de două ori secretar de stat, între 2002 şi 2006, înainte de a deveni, în urma alegerilor legislative din 2010, primul premier liberal al Olandei începând din 1918.

Licenţiat în istorie, Mark Rutte a crescut într-un cartier şic din Haga. Puţin ataşat de convenţiile sociale, are doar o maşină de ocazie, foloseşte un telefon mobil vechi şi stă în continuare în apartamentul pe care şi l-a cumpărat după terminarea studiilor.

DIEDERIK SAMSOM

Diederik Samsom, în vârstă de 41 de ani, aflat în fruntea Partidului Muncii PvdA din martie, este un fost activist Greenpeace, ceea ce a făcut să fie arestat de 10 ori de poliţie în timpul unor acţiuni de protest. El dă asigurări că familia sa, în special fiica sa în vârstă de 11 ani, care suferă de un handicap, constituie motivul pentru care a intrat în politică.

Idealist, Diederik Samsom avea 15 ani când a explodat reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl. Acest eveniment l-a marcat de aşa natură încât, mai târziu, a făcut studii în domeniul fizicii nucleare şi a lucrat timp de şase ani pentru Greenpeace.

Considerat un excelent orator, o persoană curajoasă care nu ezită să caute confruntarea, Diederik Samsom a devenit deputat în 2003, după o scurtă experienţă ca director al unei societăţi specializate în energie verde. Excelentele sale prestaţii în timpul dezbaterilor televizate l-au ajutat să crească în sondaje.

EMILE ROEMER

Socialistul Emile Roemer, în vârstă de 50 de ani, care reprezintă stânga "dură" olandeză, este un fost profesor, care, înainte de a fi ales deputat în 2006, a fost multă vreme activ în viaţa politică a oraşului său natal, Boxmeer (12.000 de locuitori).

Consilier local, apoi viceprimar, acesta se raportează la Martin Luther King şi de declară revoltat de inegalităţile şi individualismul tot mai pronunţat din societatea olandeză.

Al patrulea copil dintr-o familie de cinci, el a primit o educație catolică, părinţii săi fiind ataşaţi cauzei partidului creştin-democrat CDA, dar, la vârsta de 18 ani s-a alăturat Partidului Socialist, devenind liderul acestuia în 2010.

GEERT WILDERS

Lider al partidului de extremă dreapta PVV, Geert Wilders a transformat lupta împotriva islamului în calul său de bătaie, de la crearea formaţiunii sale politice, în 2006. Recent, el a început să militeze pentru ieşirea din Uniunea Europeană şi pentru abandonarea monedei unice.

Geert Wilders, în vârstă de 49 de ani, a lucrat pentru Consiliul de asigurări de sănătate, după care, în 1990, a fost cooptat de partidul liberal VVD, fiind însărcinat cu dosarele socio-economice. În dezacord cu intrarea Turciei în Uniunea Europeană, a părăsit VVD în 2004 şi şi-a fondat propriul grup politic, care a devenit PVV în 2006.

Urmaş al liderului populist Pim Fortuyn, asasinat în 2002, Geert Wilders doreşte interzicerea Coranului şi a portului vălului islamic. În 2011, a fost considerat nevinovat după o acuzaţie de incitare la ură. Trăieşte permanent sub protecţia poliţiei.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Iulian Enache

Vara neputinţei

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO