1EUR = 4.8746 RON | Bucureşti 20 º

News

Ambasada Austriei: firmele austriece din România şi-ar dori ca în învăţământul dual să fie mai multă practică decât şcoală

Firmele austriece prezente în România şi-ar dori ca învăţământul dual din ţara noastră să se concentreze mai mult pe practică decât pe pregătirea teoretică a elevilor, a spus Cristina Gheorghe, reprezentantul Secţiei Comerciale a Ambasadei Austriei la Bucureşti, în cadrul unei conferinţe organizate de Camera de Comerţ şi Industrie. Gabriel Mocanu, reprezentantul Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii, a împărtăşit poziţia Ambasadei Austriei şi a semnalat că angajatorii care formează meseriaşi în sistemul învăţământ dual au nevoie de facilităţi fiscale, nu de deductibilitatea anumitor cheltuieli. 

Companiile au primit mână liberă de la autorităţi ca începând din acest an şcolar să formeze absolvenţi de gimnaziu, inclusiv pe cei care au maximum 26 ani, în meseriile pentru care au insuficienţi angajaţi în fabricile din ţară. Guvernul a creat cadrul legal prin care vreme de trei ani absolvenţii de gimnaziu pot învăţa direct în fabrică să practice meserii căutate pe piaţa muncii. Măsurile care au fost adoptate de Guvern prin Ordonanţa de urgenţă privind învăţământul dual (e vorba de OUG nr. 81 din 2016) în noiembrie anul trecut sunt rezultatul consultărilor cu marile companii care au fabrici în ţară şi, în parte, răspund doleanţelor marilor angajatori de personal calificat. Adoptarea acestui act normativ este cel mai important pas făcut până acum de autorităţi pentru scăderea şomajului în rândul tinerilor cu puţină şcoală şi competenţe scăzute, şi corelativ pentru reformarea învăţământului profesional din ţara noastră. 

Ce obiecţii aduce Ambasada Austriei la forma în care este organizat în prezent învăţământul profesional dual

"Nu există o metodologie de aplicare a învăţământului dual, există un proiect de metodologie. Firmele austriece şi-ar dori ca în învăţământul dual să existe mai multă practică decât şcoală (n. red. pregătire teoretică). Însă, câtă vreme învăţământul dual are o parte din învăţământul obligatoriu, este o mare problemă. Dacă vrem să facem învăţământ dual, trebuie să ne delimităm de învăţământul obligatoriu. Nouă ne-a fost foarte greu în anul 2015-2016 să găsim 56 de copii din Bucureşti care să-şi dorească să intre în proiectul educaţional o'Scar. Atâta vreme cât ei sunt admişi la liceu cu o medie de 4, nu avem cum să-i atragem către învăţământul dual", a declarat Cristina Gheorghe, reprezentantul Secţiei Comerciale a Ambasadei Austriei la Bucureşti, în cadrul conferinţei "Învăţământul profesional dual, soluţie pentru forţa de muncă necesară economiei reale", care a fost organizată pe 22 martie de Camera de Comerţ şi Industrie a României.

În septembrie 2015, Secţia Comercială a Ambasadei Austriei şi şapte companii mari din Capitală au demarat la Colegiul Economic “Costin C. Kiriţescu” din sectorul 6 proiectul educaţional o’Scar – Şcoala Comercială Austriacă din România, prin care elevii au fost formaţi ca profesionişti în meseria de comerciant-vânzător. Companiile care au asigurat pregătirea practică a tinerilor au fost: Billa, C&A, Deichmann, dm drogerie markt, Hervis, Humanic şi Kika. 

Programul vizează introducerea a două clase de învăţământ profesional în cadrul Colegiului Economic “Costin C. Kiriţescu”. Programul are o durată de trei ani şi oferă absolvenţilor de clasa a opta cursuri de formare profesională în meseria de comerciant-vânzător.
Componenta practică a programului are o pondere din ce în ce mai crescută de la an la an: în anul I - 20% practică şi 80% teorie, în anul II - 60% practică şi 40% teorie, iar în anul III 72% practică şi 28% teorie. La finalizarea cursurilor, absolvenţii programului o’Scar au prioritate la angajare în companiile care au asigurat pregătirea lor. După absolvire, tinerii primesc un certificat profesional recunoscut pe plan european.

Cum crede statul că încurajează companiile să pregătească meseriaşi

"Ordonanţa de Guvern nr. 81 din 2016 redefineşte statutul învăţământului profesional dual ca formă de oganizare a învăţământului profesional şi tehnic, desfăşurat la iniţiativa operatorilor economici interesaţi. În anul şcolar 2017-2018 vor avea acces la programe de pregătire profesională de tip dual, prin unităţile de învăţământ de stat, în mod gratuit, şi persoanele în vârstă de maximum 26 de ani, absolvente ale învăţământului obligatoriu, dar care au întrerupt între timp studiile. Sunt modificări care aduc beneficii majore, sunt modificări făcute în urma consultărilor cu Ministerul de Finanţe şi cu Ministerul Cercetării. Tot şi în urma acestor dezbateri s-au făcut şi unele modificări la Codul Fiscal. Vi le menţionez pe o parte dintre ele: există cheltuieli deductibile care se acordă agenţilor economici care vor să dezvolte învăţământul tehnic, şi aceste cheltuieli deductibile se referă la cheltuielile cu bursele, cu transportul, cu premiile, cu cazarea tinerilor, asigurarea de răspundere civilă, cele cu securitatea în muncă, cu rechizite, cărţi de specialitate, softuri educaţionale, costuri legate le evaluarea şi calificarea elevilor, materiale consumabile, dar şi alte cheltuieli din această categorie. Vreau să menţionez cheltuielile deductibile aferente salarizării şi pregătirii personalului agentului economic, mă refer aici la formatori, dar şi cele pentru pregătirea practică a elevilor. Există deja aceste facilităţi, introduse în Codul Fiscal, care vă pot da dumneavoastră, agenţilor economici, posibilitatea să începeţi să formaţi specialişti, a explicat Ionuţ Mişa, secretar de stat la Ministerul Finanţelor, în cadrul conferinţei care a fost organizată pe 22 martie de Camera de Comerţ şi Industrie a României. 

Gabriel Mocanu, Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii: angajatorii care formează meseriaşi în sistemul învăţământ dual au nevoie de facilităţi fiscale, nu de deductibilitatea anumitor cheltuieli

Ordonanţa de Urgenţă nr. 81 din 2016 creează facilităţi de deductibilitate a anumitor cheltuieli, dar nu creează facilităţi fiscale pentru angajatori, semnalează Gabriel Mocanu, reprezentantul Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii. Dacă vreţi să faceţi o investiţie într-o întreprindere sau într-o şcoală cu o linie tehnologică dedicată procesului de educaţie, va trebui să plătiţi TVA la achiziţie, taxe vamale dacă aduceţi din afara spaţiului european acea instalaţie. Materia primă, materialele pe care le utilizaţi în procesul educaţional sunt purtătoare de TVA şi taxe vamale. Aceasta sunt cu adevărat facilităţi fiscale, nu faptul că mi se dă dreptul să deduc o anumită cheltuială, pe care dacă am un contabil mai inventiv, ştia să o facă şi înainte, a explicat Gabriel Mocanu în cadrul conferinţei. 

Citeşte o analiză ECONOMICA.NET despre viitorul absolvenţilor de învăţământ profesional, dacă aleg să rămână în România 

Modelul nemţesc

"În Germania, 55,4% din populaţie urmează învăţământul profesional. Dintre aceştia, 60% merg mai departe spre învăţământul superior. 48% dintre cei care au trecut de învăţământul profesional dual şi s-au angajat în firme rămân în acelaşi loc de muncă până la pensie. Sunt nişte elemente care dau stabilitate unei firme, poţi să-ţi faci o proiecţie. În România nu există doar o migraţie a forţei de muncă, există o vânătoare de meseriaşi dinspre zonele sărace spre zonele din Vest. Nu avem o infrastructură rutieră care ne-ar putea permite să ieşim cu costuri decente din ţară. Ieşim cu un tir de produse manufacturate în zona de Est a ţării, cu 4% mai scump decât pleacă aceleaşi produse din Vest, din Oradea, de exemplu. Dacă pe energie, pe infrastructură, pe materie primă nu avem ce să facem deocamdată, singura componentă care poate rupe acest cerc vicios al competitivităţii produselor româneşti pe pieţele externe e o forţă de muncă calificată. Dacă până acum era o problemă serioasă, acum a început să avem o criză a forţei de muncă calificate, a explicat Mihai Apopii, vicepreşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, în cadrului conferinţei.

Sibiul, judeţul cu cea mai mare pondere a tinerilor care nici nu muncesc, nici nu-şi continuă studiile după ce absolvă clasa a zecea.

"Dacă ne uităm pe cifre, în judeţul Sibiu, care e puternic industrializat la ora actuală, avem cel mai mare procent de tineri care nu-şi continuă studiile de la cele obligatorii în sus (clasa a zecea), nici nu sunt angajaţi. 28,2% dintre tinerii din Sibiu nici nu muncesc, nici nu-şi continuă studiile, fiind cel mai mare procent din ţară", a atras atenţia Viorel Arcaş, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, în cadrul conferinţei. 

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Vrem iar?

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO