Ameninţarea taxei pe ambalaj se abate din nou asupra preţurilor. Producătorii vor trebui să plătească pentru 2016, problema reciclării persistă

16 01. 2017
a_hundred_green_bottles_by_adam_lack_2560x1600_70240800

Producătorii din industria alimentară care realizează produse cu valoare adăugată (conserve de legume-fructe, sucuri, vin, miere de albine, bere, apa minerală, pește etc.) sunt din nou în situaţia de a raporta Administraţiei Fondului pentru Mediu cantităţile de deşeuri din ambalaje pe care le-au produs vs. cantităţie reciclate. Teoretic, aceasta ar fi o procedură firească cu beneficii pentru mediu, numai că, în cazul pieţei locale în care reciclarea nu funcţioneză, totul se traduce în costuri uriaşe pentru producători ce au fost şi vor fi transferate către consumatori prin majorări de preţuri. 

Citeşte ce s-a întâmplat anul trecut AICI 

Ca şi anul trecut, în cazul în care producătorii nu au reciclat corespunzător obiectivelor minime de valorificare/reciclare, potrivit legii (ţinta este de 60%) trebuie să plătească statului, prin AFM, o contribuţie de 2 lei/kg pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje corespunzatoare obiectivelor minime de valorificare/reciclare şi cantităţile efectiv valorificate sau reciclate.

Pentru o parte dintre producători, de reciclarea efectivă se ocupă şapte entităţi licenţiate de către Agenţie, aşa-numitele OTR-uri (Organizație de Transfer de Responsabilitate licenţiată). Acestea, în schimbul unor taxe percepute producătorilor, îşi asumă responsabilitatea de a prelua obligaţiile producătorilor privind realizarea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje. Dacă nu o fac, plătesc amenda de 2 lei pe kilogram. Anul trecut, potrivit legislaţiei în vigoare atunci, OTR-urile nu au reciclat cât şi-au asumat, iar amenzile au căzut tot în sarcina producătorilor.

În perioada 1 ianuarie — 12 aprilie 2016, Fondul pentru mediu a colectat din taxa de 2 lei/kg aproximativ 202 milioane lei. „Din informaţiile noastre, anul acesta nu cunosc vreun OTR care să facă declaraţii rectificative (au reciclat mai puţin decât şi-au asumat n. red.). Dar anul (de raportare n. red.) nu s-a închis încă. De asemenea, anul acesta, pentru cantităţile predate către OTR şi nereciclate, OTR-ul plăteşte”, a explicat pentru ECONOMICA.NET Luminiţa Vlad, General Manager la Leader International, unul dintre cei mai mari producători de conserve din România. 

Citeşte şi 

50% din deşeurile ce pot merge legal la reciclare ajung pe mâna „traficanţilor”. România riscă infringementul

12.500 de firme riscă amenzi

Chiar şi aşa, producătorii au în continuare mari probleme cu reciclarea, probleme ce riscă să ducă la majorări importante de preţuri. În primul rând, printr-o modificare legislativă produsă în vara anului trecut (OUG 38/2016 şi OUG 39/2016), OTR-urile au dobândit dreptul de refuza din clienţi (producători de deşeuri). Având în vedere că, din datele AFM prezentate în nota de fundamentare a OUG 38/2016, în România funcţionează aproximativ 25.000 de producători şi că sunt doar 7 OTR cu licenţă, reiese că aproximativ 50% din producători nu au transferat către OTR responsabilitatea ambalajelor puse pe piaţă. Altfel spus, în cazul în care aceştia nu au găsit o metodă individuală de reciclare, reiese că în jur de 12.500 de producători riscă amenzi. „Mulţi producători au rămas în afara contractelor cu OTR-urile. Acestea au preluat practic doar cantităţile pe care ştiau că le pot realiza, pentru că altfel plătesc amenda de 2 lei pe kilogram. Au existat şi situaţii în care OTR-urile au solicitat producătorilor înjumătăţirea cantităţilor contractate spunând că nu mai pot valorifica tot. Cine nu accepta i se rezilia contractul”, a mai explicat Vlad.

Costurile aferente reciclării s-au majorat de 10 ori

Mai mult, potrivit managerului Leader, tarifele practicate de OTR-uri au crescut din 2015 de peste 10 ori. „Preţurile pornesc de la 550 de lei pe tonă la 800 de lei pe tonă pentru sticlă, de la 70 de lei pe tonă în 2015. În 2016 am avut parte de cel puţin cinci majorări de tarife din partea OTR-urilor, care au preţuri similare”, mai explică Vlad. „Nu ştim ce se va întâmpla. Foarte mult timp nu ne vom mai permite aceste costuri pentru că am pune compania în pericol. La aceste tarife nu ştiu câtă lume îşi va permite şi mă refer atât la producători cât şi la consumatori”, conchide aceasta.

Ce s-ar putea întâmpla

Federaţia Pro Agro a solicitat Guvernului, prin cei doi lideri ai partidelor de guvernământ, Ministerului Mediului şi Agenţiei Fondului de Mediu întrevederi pentru a soluţia această problemă. „În decembrie a avut loc o întâlnire a PSD cu mediul de afaceri în care am ridicat această problemă. Domnul Liviu Dragnea a promis că se interesează şi că va rezolva problema. Sperăm să avem întrevederi pe acesată temă în săptămânile viitoare”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Florentin Bercu, Director General Pro AGro.

Federaţia solicită în numele membrilor săi amânarea termenului de depunere a declaraţiilor astfel încât producătorii să aibă timp să găsească o soluţie pentru reciclare sau valorificare, dar şi reducerea contribuţiei (amenzii) de la 2 lei pe kilogram la 30 de bani pe kilogram. „Susţinem proiectul de lege care prevede o contribuţie de 0,3 lei pe kilogram (adoptat de Senat n. red.) şi suntem deschişi dialogului pentru a stabili un cuantum care să acopere costurile cu reciclarea. Din calculele noastre şi din analiza situaţiei din anii anteriori acele costuri nu depăşesc 0,3 lei pe  kilogram. Dar dacă sunt situaţii când depăşesc, am fi de acord şi cu varianta propusă de Senat de reducere a penalităţii la 0,7 lei pe kg”, a explicat Bercu care avertizează că în momentul de faţă „este imposibil să îţi faci cota de reciclare”.