În aceste condiții, nu anticipăm schimbări majore de politică monetară din partea BNR în perioada imediată, chiar dacă economia încetinește vizibil. BNR menține dobânda-cheie la 6,5% din august 2024, iar această poziție este probabil să rămână neschimbată. Creșterea economică rămâne modestă — PIB-ul este așteptat să avanseze cu aproximativ 1,5% în acest an — iar cererea internă este relativ slabă. Totuși, pentru banca centrală, stabilitatea prețurilor rămâne prioritatea absolută.
În plan extern, stimulentul fiscal masiv al Germaniei ar trebui să susțină cererea pentru exporturile românești anul viitor, compensând parțial slăbiciunea consumului intern. În plus, o scădere a incertitudinii globale și continuarea absorbției fondurilor europene din programul PNRR (NextGenerationEU) reprezintă factori pozitivi pentru activitatea economică locală.
Primul pachet de reforme propus de autoritățile române a fost adoptat rapid și a inclus creșteri inițiale de taxe și reduceri moderate ale unor cheltuieli, pentru a genera venituri suplimentare imediate. Al doilea pachet, negociat îndelung, a presupus majorarea cotelor de TVA la 21% și 11%, creșterea impozitului pe dividende la 16%, creșterea accizelor la carburanți, alcool și tutun, precum și alte reforme structurale.
Chiar și așa, aceste măsuri sunt insuficiente pentru a readuce România aproape de ținta europeană de deficit de 3%. Reformele propuse au primit numeroase critici pentru lipsa lor de ambiție, o perspectivă pe care, în parte, o împărtășim. Cu toate acestea, pachetele adoptate sunt suficiente, în opinia noastră, pentru a evita pe termen scurt riscul unei retrogradări a ratingului de țară. FMI estimează reducerea deficitului de la 9,3% din PIB în 2024 la aproximativ 5,8% în 2026 — o prognoză pe care o considerăm ușor optimistă, dar care reflectă totuși o tendință mai pozitivă în evaluările instituțiilor internaționale privind România.
Nu anticipăm că BNR va reduce dobânzile prea curând, însă considerăm că banca centrală va continua să intervină în piața valutară. O revenire la un regim de ancorare informală a cursului pare improbabilă, dar intervenții pentru limitarea volatilității și a unei eventuale deprecieri accelerate a leului sunt foarte posibile. România este cunoscută pentru gradul ridicat de transmitere a mișcărilor de curs în inflație, ceea ce face ca orice volatilitate valutară să fie foarte sensibilă din punct de vedere macroeconomic, mai ales în actualul context inflaționist.
Ne menținem prognoza privind evoluția leului și anticipăm o depreciere ușoară și controlată a acestuia. Principalele riscuri rămân legate de politica fiscală și de gestionarea datoriei publice. Deși riscul retrogradării ratingului s-a redus, obținerea unui consens politic asupra unor reforme suplimentare ar putea fi dificilă. Tensiunile potențiale din interiorul coaliției de guvernare nu pot fi excluse, iar acest lucru ar putea afecta evoluția leului în perioada următoare.
Pe baza acestor evoluții, prognozele noastre pentru cursurile valutare rămân:
• USD/RON – scădere treptată spre 4,22 până în 2026;
• EUR/RON – creștere moderată spre 5,12;
• GBP/RON – avans spre aproximativ 5,92.
Ebury este o firmă globală de servicii financiare care sprijină companiile să comercializeze și să se dezvolte la nivel internațional. Oferă o gamă completă de produse, inclusiv plăți și încasări internaționale, împrumuturi pentru companii și gestionarea riscurilor.
Fondată în 2009 de Juan Lobato și Salvador García, Ebury este una dintre companiile fintech cu cea mai rapidă creștere la nivel global. Ebury are în prezent peste 1.800 de angajați și deservește mai mult de 21.000 de clienți printr-o rețea de 45 de birouri, activă în peste 30 de piețe la nivel mondial. În AF 2025, Ebury și-a crescut veniturile globale la peste 286 milioane de lire sterline.
Ebury este reglementată de Financial Conduct Authority în Regatul Unit și susținută de investitori de top, inclusiv o participație majoritară deținută de Banco Santander.