Andreea Paul-Vass: România are cel mai mic nivel al datoriei externe pe locuitor din UE

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Deşi în creştere, România are cea mai mică valoare a datoriei externe pe locuitor (4.570 euro/locuitor, faţă de 4.810 euro/locuitor în Bulgaria sau 7.002 euro/locuitor în Polonia) între statele membre ale UE. Polonia a angajat o datorie externă de peste 2,5 ori mai mare decât a României, în timp ce Ungaria are o datorie externă cu 40% mai ridicată faţă de cea a ţării noastre’, se arată în analiza remisă Agerpres, joi.

Datoria externă totală a României a atins 96,88 miliarde euro în luna noiembrie 2011, cu aproape 5% mai mult decât anul trecut, iar pentru 2012 prognozele indică o datorie externă totală de 101,53 miliarde euro.

Mai mult de jumătate (58%) din datoria externă totală este angajată de sectorul privat. Astfel, în noiembrie 2011, valoarea acesteia a atins 56,2 miliarde euro. Datoria externă privată a cunoscut o uşoară diminuare la sfârşitul anului 2009, însă de atunci a revenit pe un trend ascendent. Totuşi, ritmul de creştere este inferior celui înregistrat înainte de anul 2008. Datoria privată este suportată doar de către cei care au contractat-o şi nu antrenează obligaţii pentru stat decât în situaţii excepţionale (de pildă, cazurile de salvare a sistemului bancar).

Datoria externă publică totală se ridica la 22,2 miliarde euro, la sfârşitul lunii noiembrie anul trecut, reprezentând 23% din datoria externă totală. Volumul său s-a dublat în anul 2011, faţă de valoarea de acum patru ani. Valoarea însumează datoria publică directă, datoria public garantată pe termen mediu şi lung şi datoria publică externă pe termen scurt.

Depozitele pe termen mediu şi lung ale nerezidenţilor au crescut constant, ajungând la 8,4 miliarde euro în luna noiembrie, adică 8,7% din datoria externă totală.

Împrumuturile angajate de la FMI care intră în rezerva BNR sunt parte componentă a datoriei externe totale, iar valoarea acestora era de 10,05 miliarde euro în luna noiembrie a anului trecut, faţă de 5,7 miliarde euro în anul 2009.

Andreea Paul-Vass pune în evidenţă şi faptul că ‘decalajul dintre ritmul de creştere a datoriei externe şi a PIB-ului s-a îngustat substanţial, atât ca dinamică anuală, cât şi ca nivel raportat pe locuitor’.

În privinţa serviciului datoriei externe, respectiv plăţile de efectuat în anul 2011 pentru achitarea ratelor scadente, a dobânzilor şi a altor cheltuieli aferente împrumuturilor externe, analiza notează că este vorba despre 34,9 miliarde euro în noiembrie 2011.

Serviciul datoriei externe a atins maximul de 49 miliarde euro în anul 2009, după care s-a înscris pe un trend descendent. Valoarea actuală este cu aproape o treime mai mică decât în urmă cu doi ani.

Rezervele internaţionale ale României, reprezentând atât valute, cât şi aur, au fost de 36,02 miliarde euro la sfârşitul lui noiembrie 2011, fiind capabile să acopere serviciul datoriei externe. Volumul rezervelor internaţionale ale României acoperea 7,4 luni de importuri de bunuri şi servicii la sfârşitul aceleiaşi luni.

Cele mai recente informaţii de la Banca Naţională a României (BNR) indică o creştere a volumului rezervelor internaţionale cu 1,23 miliarde euro, astfel că la sfârşitul anului 2011 valoarea acestora se situa la 37,25 miliarde euro.

‘România se menţine între ţările fruntaşe ale UE în privinţa datoriei publice şi a creşterii PIB. În anul 2011, datoria publică a atins 34% din PIB, ceea ce ne poziţionează pe locul 4 între ţările UE cu cele mai mici datorii publice, potrivit Comisiei Europene. Avem a 10-a cea mai mare creştere economică din UE pe anul 2011, de 2,5%, conform estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză şi a ultimelor informaţii ale Comisiei Europene’, precizează în încheiere analiza menţionată.