”Cel mai probabil, vom face nu unul, ci două congrese: pentru aprobarea Statutului şi, ulterior, pentru repetarea alegerilor interne. Pe moţiune, exact cum a fost acel congres, poate cu acelaşi număr de delegaţi, încă nu ştim”, a declarat vicepreşedintele PNL pentru Cotidianul.
Potrivit acestuia, primul congres ar putea avea loc la finalul lunii august, iar al doilea în luna septembrie, pe baza noului Statut.
Alegerile din 21 iunie şi Statututl aprobat atunci sunt contestate în instanţă de parte dintre liberalii nemunţumiţi de linia adoptată de PNL; care a refuzat să se întoarcă la masa negocierilor cu PSD pentru învestirea unui Guvern.
Alexandru Murau acuză că unii dintre colegii săi ”s-au folosit de reţelele PSD din Justiţie şi media pentru a comunica”.
”Este fără precedent că, într-un stat NATO, membru al Uniunii Europene, un partid politic să folosească Justiţia pentru a da jos Guvernul, pentru a schimba majoritatea, pentru a construi o masă critică într-un partid politic şi pentru a bloca activitatea Guvernului”, a declarat Muraru.
Acesta crede, însă, că instanţele nu se vor grăbi în a da deciziile în dosarele care vizează politica internă din PNL şi apreciază că războiul dintre tabere va dura până înspre anul 2027.
În 21 iunie, PNL a organizat un Congres Extraordinar, după desemnarea surprinză a lui Adrian Veştea în funcţia de premier de către preşedintele Nicuşor Dan, fără ca PNL să fie consultat.
Ilie Bolojan a candidat cu moţiunea ”Modernizare cu rădăcini” şi următoarea echipă:
În instanţă, tabăra pro-Bolojan din PNL a pierdut până acum în faţa taberei anti-Bolojan.
Curtea de Apel Bucureşti a menţinut, pe 21 iulie, decizia Tribunalului Bucureşti de a suspenda deciziile adoptate de PNL în Consiliul Naţional Extraordinar (CNE) din data de 19 iunie.
În cadrul Consiliului, PNL convoca Congresul care a avut loc două zile mai târziu şi adopta noul Statut.