Este o schimbare substanțială pentru că, astfel, sunt șanse mari ca amenzile să se și aplice efectiv, nu doar să existe în lege. În prezent, sarcina aplicării amenzilor pentru lipsa PAD revine structurilor locale, prin Poliția Locală, însă acestea nu au nici intenția de a „supăra” electoratul și nici o alocare clară a acestei atribuții către o structură dedicată, deși, conform legii, au acces la baza de date a Padrom (fost PAID), privind asigurările obligatorii, deci ar putea identifica relativ ușor clădirile neasigurate.

În acest context, sancțiunile pentru lipsa PAD, sunt rarități, fiind mai degrabă știri decât normalitate. Pe de altă parte, în rarele situații când autoritățile locale s-au implicat, acest lucru s-a vazut clar în cifre. La Brașov, de exemplu, atunci când primarul a decis trimiterea unor notificări celor fără asigurare, procentul locuințelor asigurate a crescut rapid până la peste 50%, de circa patru ori mai mult decât era atunci media națională. Mai recent, când primarul din Corbeanca, localitate de lângă București aparținând județului Ilfov, a decis chiar să aplice amenzi, comuna a ajuns pe primul loc în România în privința asigurării locuinței, cu o cuprindere de peste 75%.
Despre situația specială din Corbeanca puteți citi pe larg AICI
În prezent, amenda este stabilită la un maxim de 500 de lei și un minim de 100 de lei, în contextul în care asigurarea costă 130 de lei pentru locuințele din materiale moderne și 50 de lei pentru casele din chirpici. PAD este emisă exclusiv de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (Padrom, fost PAID). Ea acoperă exclusiv riscurile de cutremur, inundație catastrofală și alunecare de teren și doar casa principală asigurată, nu și dependințele sau bunurile. Prima de asigurare este de 130 de lei pentru locuințele din materiale moderne (BCA, cărămidă, lemn tratat etc.) și 50 de lei pentru casele din chirpici. Sum asigurată se oprește la 100.000 de lei pentru locuințele de tip A și 50.000 de lei pentru cele de tip B. Pentru a avea o acoperire completă, până la valoarea de piață a locuinței, inclusiv pentru bunuri și cu toate riscurile incluse (incendiu, inundație de conductă, furtună etc.) proprietarii au nevoie de o asigurare facultativă, al cărei preț este undeva la 0,1-0,2% din valoarea asigurată.
Așa cum spuneam, principala prevedere a proiectului de lege amintit este că se dau atribuții pentru amendarea celor care nu respectă prevederile legale privind consolidarea seismică, respectiv asigurarea obligatorie a locuinței. Ne oprim, în acest text, la cea de-a doua atribuție. În esență, inițiatorii motivează necesitatea schimbării mai ales printr-o constatare de deomeniul evidenței: autoritățile locale nu au aplicat aproape deloc amenzi, iar acest fapt afectează gradul de asigurare (suntem de departe pe ultimul loc în UE) și, în cazul unui evniment major, direct bugetul statului, care va trebui să achite din daune în locul asigurătorilor. Apoi, se precizează că, spre deosebire de autoritățile locale, Poliția are capacitățile, organizarea și exeperiența necesare aplicării amenzilor.

Un al treilea argument adus ar fi că autoritățile locale nu au datele pentru a identifica locuințele neasigurate, însă acesta nu se susține, având în vedere că obligativitatea conectării autorităților la baza de date a Padrom este prevăzută chiar în legea privind asigurarea obligatorie a locuinței.
Amenzi date de poliție pentru lipsă asigurare. Principalele prevederi: