Apă, hrană, energie. O veste proastă pentru telespectatori, prețurile cresc, dar e firesc ca așa să fie

De regulă, intervievatul de serviciu pentru a întări convingerea telespectatorilor că vor scoate mai mulți bani din buzunar era ani la rând Dragoș Frumosu, un președinte de sindicat din domeniul alimentar, care, atât în vremuri de inflație mică, cât și în cele în care inflația se reinflamează, explica în fața națiunii de ce e implacabil să se scumpească toate ale gurii.

Acum lucrurile s-au mai sofisticat un pic. În sensul că se citează din comunicatul INS privind evoluția prețurilor mărfurilor alimentare cu creșterile anuale, sau după caz lunare, ale cărnii de porc, fructelor, legumelor, oăulor, fără a se preciza de exemplu cât au crescut și veniturile în aceeași perioadă. Ce anume se urmărește prin această importantă omisiune? Nu văd alt motiv decât ca telespectatorii să-și plângă de milă, deși este ridicol, atât timp cât, pe medie, veniturile au crescut în aceeași perioadă, peste inflație, deci peste creșterea medie a prețurilor, ceea ce înseamnă, ce să vezi, o creștere a puterii de cumpărare.

Există însă, din păcate, consecințe negative ale acestei abordări jurnalistice, cu efecte adverse asupra inflației viitoare. Să enumerăm câteva. Prima se referă la așa numitele anticipații inflaționiste sau, mai pe înțeles, așteptări ale publicului privind creșterea viitoare a prețurilor.

Dacă percepția este aceea că prețurile sunt mari și în creștere, atunci dinamica lor viitoare va fi influențată în aceeași direcție și nu numai în ce privește mărfurile alimentare. O alta, și mai gravă, este că, fie că urmăresc asta sau nu, astfel de știri pot genera o reacție antieconomică a politicilor guvernamentale, care să amplifice o spirală prețuri-salarii, care se manifestă deja.

Adică o creștere peste inflație a salariilor bugetarilor, de exemplu, care la rândul ei să genereze noi presiuni de creștere a prețurilor și tarifelor, un cerc vicios în care veniturile și prețurile se antrenează reciproc. Dealtminteri, nu este hazardat să spunem că actuala situație macroeconomică gravă, cu deficite mari, creștere economică anemică și mare parte din inflație a fost rezultatul unei politici generic numită wage-led growth. Adică fix o stimulare a cererii mult peste capacitatea economiei de a o satisface, mult peste inflație și creșterea economică, cu afectarea tuturor echilibrelor inclusiv cele care țin de stabilitatea prețului la carnea de porc.

Credeți sau nu, plafonarea prețurilor la unele produse alimentare de bază, o altă măsură potrivnică economiei de piață, a generat efecte colaterale inflaționiste căci așa se-ntâmplă în economia de piață. E ca plastilina, o strângi în pumn, îți iese printre degete. Un exemplu cât se poate de elocvent, dar nu singurul, este evoluția absolut peste ”așteptări” a prețului la detergenți, de departe campionul inflației anuale. Nu am auzit de vreo criză a detergenților. Aceeași imagine cu plastilina este însă valabilă și la scară macroeconomică, dar în alt mod.

Cererea umflată nejustificat, peste capacitatea producției interne de a o satisface, a ieșit printre degete, cu deficit bugetar, de cont curent (prin importuri mult peste exporturi) și inflație.

Dar, ca să revin la titlu, da, așa este prețurile cresc și așa este și normal să fie. Important este ca dinamica lor să fie domolită. Și la anul, și peste doi ani și de 35 de ani încoace, prețurile mesei de Crăciun au fost și o să mai fie mai mari decât în anul precedent. Fie din cauza costurilor în creștere, fie din cea a ofertei slabe, fie a unei combinații dintre acestea. Plus că o creștere a prețurilor în jur de 2% în medie, este considerate optimă, dar tot o creștere e. Nu e cazul și nici nu mi-am propus să fac o analiză a factorilor care pot conduce la un preț mai mic sau mai mare al cărnii de porc. A fost o vreme când prețul acesteia era fix, dar porcul îl găseai doar la țară și nici pe acolo. Atenție, nu însemnă să ne mutăm toți la țară, să trăim lucrând pământul și să ne cumpărăm cal și să vânăm pufuleți. Nu vorbim de apă, hrană, energie și fotosinteză, da?