1EUR = 4.7345 RON | Bucureşti 30 º

News

Apa îmbuteliată, la preţ de marmură. Statul pregăteşte cea mai mare redevenţă din UE pentru apă

Redevența pentru apă îmbuteliată ar urma să aibă aceeași valoare precum în cazul marmurei, calcarului sau gresiei, adică echivalentul în lei a patru euro pe metru cub, ceea ce ar însemna că vom avea cea mai mare redevență pe ape îmbuteliate din Uniunea Europeană, potrivit unui proiect de lege pentru reglementarea sistemului de redevenţe al concesiunilor resurselor minerale, petroliere şi hidrominerale, spun producătorii, care acuză şi o serie de confuzii şi probleme în viitorul posibil act normativ.

27 noi, 2017 | ECONOMICA.net

Producătorii de apă de izvor nu sunt însă de acord cu această valoare și propun 0,4 euro pe metru cub. Ei susțin că "apa de consum zilnic este o necesitate vitală, și se situează pe locul al doilea în topul celor mai importante elemente de susținere a vieții după aer. Omul poate supraviețui câteva săptămâni fără mâncare, însă fără apă ar muri în numai două-trei zile. Ori nivelul prevăzut al redevențelor reprezintă o îngrădire a dreptului de a cumpăra o apă potabilă de calitate la un preț accesibil", arată producătorii, într-un comunicat de presă al Asociaţiei Române a Dozatoarelor pentru Apă (ARDA).

Diferențe de viziune sunt și în ceea ce privește apa de masă. Statul vrea o redevență la sursă/punct de măsurare, în echivalentul în lei a patru euro pe metru cub, în timp ce propunerea producătorilor este de 0,2 euro pe metru cub. Potrivit prevederilor proiectului de act normativ, toată apa de masă, indiferent de provenienţă, va plăti redevență.

Producătorii atrag atenţia asupra faptului că "acest proiect de lege trebuie să stabileasca numai cuantumul redevenţelor, nu să atribuie competenţe de control în afara sferei de redevenţă a unor autorităţi definite in proiect".

"Referitor la preţul de comercializare specificat în proiectul de lege, companiile din industria apei vor să se țină cont de următorul aspect: preţul de comercializare ţine de secretul comercial al fiecărui producător, nu are legătură cu plata redevenței! În proiectul de lege este prevăzut faptul că prețul de comercializare reprezintă suma de bani pentru o unitate sau cantitate determinată de produs, percepută de titular pentru comercializarea produselor obţinute prin activităţile concesionate, respectiv pentru prestarea serviciilor specifice activităţii concesionată, în perioada de referinţă, fără taxa pe valoare adăugată şi toate taxele suplimentare", se arată în comunicat.

Redevență achitată după cantitatea de apă îmbuteliată

Poziții diferite sunt și în ceea ce privește definiția producției brute. În proiectul de lege se arată că producţia brută reprezintă cantităţile de resurse extrase dintr-un zăcământ, care nu au fost tratate complet sau nu au fost tratate pentru a fi comercializate, determinate la punctele de măsurare stabilite conform prevederilor legale. Producătorii de apă nu sunt de acord însă cu ultima mențiune, deoarece ei consideră că nu este normal să plătească pentru ceva care nu generează venit. Redevența trebuie achitată la cantitatea de apă îmbuteliată, cum de altfel se și aplică în prezent la petrol si gaze.

Aceştia sunt nemulţumiţi și de faptul că punctul de măsurare este definit ca fiind locul prevăzut de lege sau convenit de părţi unde se determină cantitatea de resurse extrasă: "Care dintre cele două se aplică? Ori convenim la mica înțelegere, ori urmăm legea?", se întreabă ARDA în comunicat.

Dreptul producătorului de a-și stabili prețul de comercializare

De asemenea, în proiectul de lege, la Capitolul II Redevențe, se menționează că bazele, prețurile de referinţă şi metodologia de calcul se stabilesc de autoritatea competentă prin instrucţiuni tehnice, aprobate prin ordin al Președintelui, conform prevederilor legale. Producătorii de apă cer, însă, ca acestea să fie stabilite prin lege pentru a exista predictibilitate în sector.

Proiectul specifică și faptul că pentru evidenţa şi verificarea calculului redevenței „titularii sunt obligați să transmită A.N.R.M. (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale - n.r.) rapoarte lunare cu date şi informații privind activitățile/operațiunile desfășurate, inclusiv activitățile asimilate, producția brută, prețurile de comercializare, punctele de măsurare şi veniturile realizate, după caz".

Producătorii cer să se acorde o atenție mare la formularea definițiilor, cu mențiunea că proiectul actual nu stabilește atribuțiile și competențele unei institutii de control pe fluxul producătorilor, ci doar încasarea redevențelor. Cât despre obligația de a transmite lunar informații privind veniturile realizate, producătorii susțin că ar trebui avute în vedere volumele de apă îmbuteliate, nu veniturile obţinute.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO