ARB: Pierderile generate de darea în plată sunt mult mai mari pentru societate decât pentru bănci

Pierderile generate de adoptarea Legii privind darea în plată vor fi mult mai importante pentru întreaga societate decât cele pe care le vor suferi, în mod direct, băncile comerciale, pentru că vor fi afectaţi viitorii clienţi, mediul de business, deponenţii şi debitorii care, chiar cu eforturi, au reuşit să îşi plătească ratele la bancă, susţine preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Sergiu Oprescu, potrivit Agerpres. 
Economica.net - joi, 03 mart. 2016, 15:30
ARB: Pierderile generate de darea în plată sunt mult mai mari pentru societate decât pentru bănci

‘Banca Naţională a României a venit cu o cifră de posibil impact (asupra sistemului bancar -n.r.), de 2 – 4 miliarde de lei. Nu o comentăm, pentru că include referiri la portofolii complexe, ale tuturor băncilor. În mod evident este o pierdere pentru sistem. Poate fi suportată de sistem? În mod cert, da. Dar acesta este doar primul pas de impact. Ce se întâmplă mai departe? (…) După promulgarea Legii se dau case în plată, băncile vor fi obligate să le vândă, creşte oferta pe piaţă. Pentru a se proteja de risc, băncile vor înăspri condiţiile de creditare… Astfel, creşte oferta, scade cererea, scade preţul, apoi, când preţul scade şi alţi clienţi, care până atunci îşi plăteau creditele, vor fi stimulaţi să apeleze la legea dării în plată. Unde se opreşte acest cerc vicios. Cine plăteşte?’, a declarat joi Sergiu Oprescu, în cadrul unei conferinţe de presă la care au participat mai mulţi preşedinţi de bancă.

Potrivit acestuia, calitatea băncilor de multiplicatori de bani face ca şi efectele unei astfel de iniţiative legislative să se multiplice similar în economie. ‘Dacă noi am alege să facem protecţie socială ca şi cost direct al statului român, ar fi foarte bine, pentru că nu ar fi efectul multiplicator. Dacă facem această protecţie prin bănci, afectăm societatea cu de zece ori mai mult’, a mai spus Oprescu.

El a explicat faptul că, în prima fază, băncile vor fi obligate să constituie provizioane pentru a compensa riscul apărut ca urmare a apariţiei acestei legi, chiar dacă nu există încă imobile date în plată, iar acest fapt va diminua resursele băncilor pentru alocarea de noi credite.

Ca efect, băncile vor înăspri condiţiile de creditare iar ‘majoritatea tăcută’ definită de preşedintele ARB ca fiind formată din cei care nu se exprimă în prezent cu privire la această Lege, va avea de suferit. ‘Majoritatea tăcută este în special formată din deponenţi, antreprenori, societăţi comerciale, IMM-uri si inclusiv de debitori ai sistemului bancar care au reuşit, chiar cu greutate, să îşi plătească ratele la bancă. Facem apel la această majoritate să se exprime pe această temă, să se trezească, pentru nu fi făcuţi răspunzători tot noi, în viitor, pentru aceste efecte’, a subliniat Oprescu.

Pe de altă parte, el a admis faptul că băncile pot face mai mult pentru cazurile cu adevărat sociale. ‘Nu am negat niciodată şi suntem primii care recunoaştem că există un client reprezentat de cazuri sociale, există un client reprezentat de oameni care, din diverse motive, nu mai pot să mai plătească rata la credit, cazuri sociale pentru care sistemul bancar trebuie să vină cu o soluţie. De fapt, la nivelul fiecărei bănci, aceste cazuri sociale sunt adresate şi în prezent pe tot ce înseamnă istoric, portofoliu de credit. Se poate face mai mult pe acest subiect? În mod cert, da! Putem să venim cu criterii de identificare a acestor cazuri sociale, putem să venim cu abordări punctuale, putem să venim cu abordări la nivel de sistem, putem să oferim o garanţie clientului care intră într-un astfel de caz social că situaţia sa va fi tratată cu anumite standarde de corectitudine la nivelul industriei. Dar acest lucru nu se poate face decât pe bază de dialog şi de aplicare pe fiecare caz în parte’, a mai spus Oprescu.

De asemenea, preşedintele ARB a reamintit problema de comunicare pe care au avut-o băncile în toată această perioadă. ‘Nu trebuie să fim iubiţi ci doar înţeleşi. Pentru că vina noastră principală în toată această perioadă este că poate nu am reuşit să ne facem înţeleşi şi asta poate eset o carenţă din punct de vedere al modului în care noi am ştiut să investim în educaţia financiară a clienţilor noştri. Acest lucru ar trebui să se schimbe. O să facem eforturi în această direcţie’, a subliniat şeful ARB.

La rândul său, preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România, Steven Van Groningen, a întărit faptul că pierderea ‘adevărată’, în urma aplicării Legii dării în plată nu este pentru pentru sistemul bancar, ‘ci pentru România în general’. ‘La nivel internaţional, dacă arătăm că dreptul de proprietate nu este respectat, impactul va fi mult mai mare pentru România decât pentru sistemul bancar’, a spus van Groningen.

În plus, van Groningen a susţinut că legea trebuie să definească foarte clar cazul social pentru că introducerea plafonului de 150.000 de euro este un pas înainte dar ‘nu ne putem opri aici’.

În ceea ce priveşte creditele acordate prin Prima Casă, o soluţie ca acestea să poată intra sub incidenţa legii iar băncile să fie în continuare interesate să le acorde ar fi modificarea legislaţiei în domeniu, astfel încât garanţia statului să rămână valabilă chiar şi în condiţiile dării în plată, a explicat preşedintele Băncii Comerciale Române, Sergiu Manea.

El a mai spus că interesul clienţilor pentru acest program este evident, având în vedere că cererile de astfel de credit au crescut de cinci ori din noiembrie 2015 până în ianuarie 2016.

Te-ar mai putea interesa și
Acționarii Electrica au anulat emisiunea de obligațiuni verzi de 300 de milioane de euro, plănuită pentru acest an
Acționarii Electrica au anulat emisiunea de obligațiuni verzi de 300 de milioane de euro, plănuită pentru acest an
Acționarii Electrica SA, una dintre marile companii de distribuție și furnizare de energie electrică, companie privată dar la care statul este cel mai mare acționar, nu au aprobat derularea......
Preţurile la electricitate şi gaze în UE au scăzut în 2023, după explozia din 2022 – Eurostat
Preţurile la electricitate şi gaze în UE au scăzut în 2023, după explozia din 2022 – Eurostat
Facturile la electricitate şi gaze ale consumatorilor europeni au scăzut în a doua jumătate a anului trecut, după creşterea ...
Guvernul de la Budapesta anunţă o vizită în Ungaria a preşedintelui chinez Xi Jinping
Guvernul de la Budapesta anunţă o vizită în Ungaria a preşedintelui chinez Xi Jinping
Preşedintele Chinei, Xi Jinping, va face luna viitoare o vizită în Ungaria, a anunţat joi Gergely Gulyas, şeful de cabinet ...
Primul tren Metropolis a sosit în Depoul Berceni al Metrorex. Are camere de supraveghere și folie anti-grafitti
Primul tren Metropolis a sosit în Depoul Berceni al Metrorex. Are camere de supraveghere și folie anti-grafitti
Metrorex anunță că joi, 25 aprilie 2024, la ora 1:30, noul tren Metropolis produs de Alstom Transport SA a sosit la Depoul ...