Armata română vrea să cumpere rachete de 10 miliarde de lei. Licitația a fost lansată. Sunt așteptați giganții mondiali în domeniu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Participanți la licitație vor fi, aproape sigur, giganți mondiali în domeniul tehnicii militare, întrucât doar aceștia au capacitatea de a produce astfel de rachete într-un număr important. De altfel, interesul acestor companii pentru vânzarea de rachete SHORAD/VSHORAD nu a fost disimulat. Și-au promovat produse de acest tip atât companii europene, printre care uriașul MBDA, cât și firme din SUA, ca Raytheon Missile System. Și alte companii mari și-au prezentat sistemele.

Că România intenționa să cumpere sisteme de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune nu este chiar o noutate, având în vedere că oficiali ai Armatei au mai vorbit despre acest lucru. Din câte au declarat aceștia, țara noastră are nevoie de 27 de sisteme de tip SHORAD/VSHORAD pentru a completa sistemele cu rază lungă de acțiune Patriot. Licitația pentru achiziția a șapte sisteme Patriot a fost deja demarată de mai mulți ani.

România și-a asumat să cheltuiască pentru armament mai mult decât prevăd impunerile NATO. Astfel, dacă organizația transatalantică impune țărilor membre să chletuiască 2% din PIB pentru armată (un subiect cu privire la care fostul președinte american Donald Trump, care are mari șanse de întoarcere la Casa Albă, a insitat foarte mult), România a ales să meargă pe 2,5% din PIB, iar președintele Iohannis a lăsat de înțeles că acest procent va fi chiar mai mare, în condițiile declanșării războiului din Ucraina. Aproximativ 40% din banii pentru armată sunt destinați achizițiilor. Astfel, un calcul simplu arată că, în condițiile în care PIB al României va merge spre 290 de miliarde de euro în 2023, doar pentru anul acesta vor merge spre armată circa 7,4 miliarde de euro, dintre care aproape 3 miliarde de euro pentru achiziții de tehnică.

Anunțul încărcat  de Romtehnica în SICAP:

Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD” care curpinde două sisteme de arme integrate, respectiv un sistem SHORAD și un sistem VSHORAD, fiecare dintre acestea trebuind să fie organizat pe următoarele șapte subsiteme, astfel: a. subsistemul de comandă-control-comunicații-calculatoare și informații (C4I); b. subsistemul de asigurare cu date (senzori); c. subsistemul de lovire/de arme; d. subsistemul de instruire; e. subsistemul de mijloace auto și platforme de transport; f. subsistemul energetic; g. subsistemul de sprijin logistic. – „Sistem de simulare pentru verificarea și evaluarea operatorilor VSHORAD” trebuie să permită desfășurarea activităților de instruire prin trageri simulate în condiții cât mai apropiate de cele reale, potrivit particularităților misiunilor, urmărindu-se: a. identificarea rapidă și corectă a tintelor aeriene; b. antrenarea trăgătorului pentru riposte în timp scurt; c. executarea precisă a operațiunilor pentru tragere; d. evaluarea trăgătorului cu privire la operațiunile pentru tragere, regulile de angajare și măsurile control ale spațiului aerian; e. evitarea folosirii accidentale a echipamentelor aeriene și a incidentelor legate de acestea