Proiect prin care termenul de emitere a autorizaţilor de construire e redus la 65 de zile, aprobat în Guvern

Actul normativ reduce termenul de aprobare a PUG-urilor şi PUZ-urilor, precum şi termenul de elaborare a studiilor de fezabilitate, şi se creează o platformă digitală naţională pentru emiterea certificatelor de urbanism, a avizelor şi a autorizaţiilor de construire, prin ghişeul unic naţional al construcţiilor, astfel încât să nu mai existe suprapuneri sau contradicţii între bazele de date, strategii de dezvoltare, masterplanuri ale diferitelor instituţii, facilitând şi simplificând procedurile pentru obiectivele majore de investiţii.

Prin Cod, se propune şi crearea unui Registru naţional al clădirilor, un sistem informatic care va conţine datele despre toate construcţiile autorizate, indiferent de finanţare – public sau privat, inclusiv date privind riscul seismic al clădirilor.

”Sistematizarea legislaţiei şi fundamentarea unor noi concepte, sub forma unui cadru legislativ complex, coerent şi stabil, vor conduce la îmbunătăţirea calităţii mediului construit, asigurarea dreptului constituţional la un mediu sănătos, echilibru între interesul general şi cel individual, dezvoltare echilibrată şi sustenabilă, stabilitatea şi predictibilitatea mediului investiţional şi, implicit, competitivitate economică”, precizează Ministerul Dezvoltării.

În mediul rural, se vor putea construi, doar cu notificarea primăriei, locuinţe unifamiliale pentru folosinţa proprie, cu parter, fără subsol, de 150 mp, pe bază de proiecte proprii, întocmite de specialişti sau proiecte tip puse la dispoziţie de autorităţile locale. De asemenea, cu notificarea primăriei şi fără autorizaţie de construure, se vor putea închide balcoanele în blocuri, se vor putea construi garaje, terase acoperite, pergole sau bucătării de vară.

Reguli mai aspre pentru construcţiile fără autorizaţie

Pentru descurajarea lucrărilor fără autorizaţie de construire, se introduce o autorizaţie de regularizare, care impune conformarea construcţiei la toate normele aplicabile şi avizarea corespunzătoare a documentaţiei. În plus, procedura de regularizare este supusă unei taxări mai mari de zece ori decât cea existentă, ceea ce conduce la un beneficiu important pentru bugetul local.

Pentru asigurarea unei calităţi controlabile a pieţei de construcţii, firmele de construcţii vor fi certificate, iar cele care nu dovedesc că satisfac cerinţele tehnice şi administrative necesare nu pot participa la licitaţiile la care nu sunt certificate. De exemplu, o firmă care nu are specialiştii necesari pentru certificare de lucrări în domeniul sanitar nu va putea participa la licitaţii pentru reabilitări sau construire de spitale – a precizat ministrul Dezvoltării.

Actul normativ propune şi introducerea taxei de echipare edilitară pentru dezvoltările mari (cu peste 500 de unităţi locative), care se va plăti către bugetul local, cu destinaţia clar definită pentru infrastructură edilitară, rutieră, sanitară, educaţională. „Astfel, nu vom mai avea cartiere întregi construite haotic, fără asigurarea infrastructurii edilitare şi rutiere sau fără cabinete medicale, creşe, grădiniţe şi şcoli – funcţiuni esenţiale pentru o locuire sănătoasă şi echilibrată, iar părinţii nu vor mai fi nevoiţi să străbată zeci de kilometri pentru a-şi duce copiii la o unitate de învăţământ”, a subliniat Cseke Attila.