Autostrada crăpată: lotul 3 de pe Lugoj – Deva ar putea fi deschis cu restricţii de viteză şi tonaj – consultant expertiză tehnică

Inaugurarea lotului 3 cu o lungime de 21 de km s-ar putea face chiar săptămâna viitoare, dacă se rezolvă și problema descărcării nodului rutier de la Holdea care încă nu a fost recepționat, potrivit sursei citate.

Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, a reziliat contractul pentru lotul 3 al Autostrăzii A 1 Lugoj-Deva invocând grave probleme de calitate în timp ce constructorul din Spania susține că lucrările sunt conforme.

Practic, după deschiderea acestui sector de autostradă, pentru șoferii cu autoturisme și autoutilitare ușoare de la Sibiu la vama Nădlac 2 ar mai rămâne un tronson de 15 km, lungime fără autostradă și cu deviere pe DN 68A.

Amintim că o fisură de 15 metri lungime şi un centimetru lăţime a apărut pe lotul 3 al autostrăzii Lugoj-Deva, la km 57+100, fiind vorba despre o problemă de terasament, după cum anunţa CNAIR la jumătatea lunii septembrie. Pasionaţii de infrastructură au precizat că acea crăpătură este în afara secţiunii ce ar putea fi deschisă traficului. 

Reprezentanţii constructorului au anunţat în 12 august că lucrările aferente proiectului au fost finalizate şi că nu există impedimente de ordin tehnic sau contractual pentru ca CNAIR să nu efectueze recepţia proiectului şi punerea sa în funcţiune, iar finisajele actuale sunt în afara corpului autostrăzii şi se pot executa fără a încurca traficul, ceea ce înseamnă că nu împiedicau recepţia lucrării.

În urma neînţelegerilor pentru remedierea unor probleme, CNAIR a reziliat la finele lunii august contractul cu asocierea care a construit lotul 3 din Autostrada Lugoj – Deva. Ulterior, a executat garanţiile constituite de asocierea de constructori la BCR şi Raiffeisen Bank.

Lotul 3 are o lungime de 21,14 kilometri, iar lucrările au fost atribuite la o valoare de 579,92 milioane lei, fără TVA asocierii de firme Teloxim Con SRL – Comsa SA – Aldesa Construccciones SA – Arcadis Eurometudes SA. Din suma totală, 492,93 milioane lei, adică 85%, reprezintă Fonduri de Coeziune, iar diferenţa de 86,98 milioane lei a fost asigurată din fonduri ale Guvernului României.