Autostrada Sibiu – Piteşti: italienii de la Astaldi se bat cu chinezii pentru lotul 5 la Curtea de Apel Bucureşti

Italienii de la Astaldi duc la Curtea de Apel Bucureşti lupta pentru lotul 5 din Autostrada Sibiu – Piteşti, cel mai important proiect rutier al României. Ei contestă reprimirea chinezilor la licitaţia pentru proiectarea şi construirea secţiunii Curtea de Argeş – Piteşti, contract estimat la 1,83 miliarde de lei (383 milioane de euro).
Anemona Andone - mar, 16 apr. 2019, 18:33
Autostrada Sibiu – Piteşti: italienii de la Astaldi se bat cu chinezii pentru lotul 5 la Curtea de Apel Bucureşti

După decizia – surpriză a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, prin care chinezii ar trebui reprimiţi la licitaţia pentru secţiunea 5 Curtea de Argeş – Piteşti, Astaldi a făcut recurs la Curtea de Apel Bucureşti.

Demersul constructorului italian a fost înregistrat pe 12 aprilie la CAB, conform datelor de pe portal.just.

Anterior, asocierea China Railway 14-th Bureau Co Ltd – Viaponte Rom – Viaponte Projetos e Consultoria de Engenharia depusese pe 11 martie 2019 contestaţie la CNSC, după ce fusese eliminată din licitaţie.

Pe 2 aprilie, CNSC a admis contestaţia chinezilor. Decizia CNSC obligă Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) să reia în calcul şi oferta chinezilor la licitaţia pentru lotul 5 din Autostrada Sibiu – Piteşti.

Dacă decizia CNSC va fi menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, atunci oferta chinezilor va fi reluată în calcul şi sunt şanse mari ca aceasta să fie decarată câştigătoare.

Conform surselor Asociaţiei Pro Infrastructură, clasamentul intermediar al celor mai bune oferte era:
1. TIRRENA
2. CHINA RAILWAY
3. ASTALDI
4. PIZZAROTTI

Între timp, italienii de la Tirrena Scavi au fost descalificaţi din cauză că ar avea datorii la Fiscul italian. La fel ca asocierea condusă de chinezi, italienii depuseseră şi ei pe 11 martie contestaţie la CNSC. Ulterior au renunţat însă la contestaţie, astfel că oferta lor nu se mai ia în calcul la stabilirea câştigătorului.

Cum oferta chinezilor se plasa pe al doilea loc, dacă aceştia reintră în cursă sunt şanse mari să câştige contractul.

Astfel, chinezii ar putea lucra la ambele autostrăzi ale României care vor traversa Carpaţii şi vor lega Ardealul de Muntenia.

Guvernul mai negociază în prezent doar cu asocierea chinezo – turcă CCCC – Makyol pentru realizarea prin parteneriat public – privat a Autostrăzii Ploieşti – Comarnic – Braşov, după cum ECONOMICA.NET a scris încă din 26 martie.

Autostrada Sibiu – Piteşti este o parte importantă a Coridorului 4 Pan-European, care traversează ţara de la vest la est. Aceasta este cerută şi de către Dacia – Renault, cel mai mare exportator al României.

Te-ar mai putea interesa și
Scandal nou de corupție în Ucraina. Agenția anticorupție acuză mai mulți parlamentari că au luat mită și anunță că a fost împiedicată să percheziționeze mai multe sedii oficiale
Scandal nou de corupție în Ucraina. Agenția anticorupție acuză mai mulți parlamentari că au luat mită și anunță ...
Agenţia anticorupţie a Ucrainei (NABU) a acuzat sâmbătă mai mulţi deputaţi că au acceptat mită în schimbul voturilor lor în parlament şi au încercat să percheziţioneze sedii......
Elveția nu se poate apăra de un atac pe scară largă și trebuie să-și crească cheltuielile militare, avertizează șeful Armatei
Elveția nu se poate apăra de un atac pe scară largă și trebuie să-și crească cheltuielile militare, avertizează ...
Elveţia nu se poate apăra împotriva unui atac pe scară largă şi trebuie să îşi sporească cheltuielile militare, ...
Sectorul turismului din Croația se așteaptă pentru anul acesta la o creștere modestă și estimează o stabilizare pentru 2026
Sectorul turismului din Croația se așteaptă pentru anul acesta la o creștere modestă și estimează o stabilizare pentru ...
Turismul croat înregistrează anul acesta o creştere modestă a înnoptărilor şi a sosirii vizitatorilor, în timp ce ...
INS: Resursele de cereale și produse de cereale au scăzut în 2024 cu 6,38 de milioane de tone
INS: Resursele de cereale și produse de cereale au scăzut în 2024 cu 6,38 de milioane de tone
Resursele totale de cereale şi produse din cereale (în echivalent cereale boabe) au fost mai mici cu 6,384 de milioane ...