1EUR = 4.8736 RON | Bucureşti 8 º

News

Avem deja deficit de peste 900 de milioane de lei la Fondul Sănătăţii, cel puţin dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut

Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, din care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate, are deficit de peste 900 de milioane de lei în primele două luni ale anului, de peste două ori mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2019, reiese dintr-o analiză făcută de Economica.net, pe baza execuţiilor Fondului Sănătăţii.

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile sociale de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS, din taxa clawback plătită de producătorii de medicamente, şi doar în mică măsură din contribuţiile plătite de angajatori. Din banii colectaţi la Fondul Sănătăţii, CNAS plăteşte medicilor, precum şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. De asemenea, din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza Legii salarizării unice.

Plăţile făcute din Fondul Sănătăţii cresc în continuare într-un ritm mai accelerat decât cel de creştere al încasărilor, reiese din analiza făcută de Economica.net.

Concret, plăţile făcute din FNUASS până la sfârşitul lunii februarie sunt cu peste 12% mai mari decât în perioada identică a anului 2019, în vreme ce încasările la Fond au crescut cu nici 6%, aşa cum vom arăta, pe larg, mai jos.

Plăţile făcute din Fondul Sănătăţii în primele două luni au depăşit 7,43 de miliarde de lei şi sunt cu 12,4% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2019, arată analiza făcută de Economica.net.

Unde au mers cei mai mulţi bani colectaţi la Fondul Sănătăţii

Medicamentele, materialele sanitare şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate au costat Fondul Sănătăţii 2,56 de miliarde de lei în primele două ale anului 2020, cu circa 7,6% mai mult decât în perioadă identică a anului 2019.

Serviciile medicale acordate pacienţilor în spitale au costat Fondul Sănătăţii 1,88 de miliarde de lei în primele două luni din acest an, cu aproape 10,2% mai mult decât în ianuarie - februarie 2019, reiese din calculele Economica.net pe baza execuţiilor Fondului. 

Suma virată din Fondul Sănătăţii spitalelor pentru a acoperi majorările veniturilor personalului din aceste unităţi sanitare depăşeşte 1,66 de miliarde de lei în primele două luni din 2020 şi este cu 7,81% mai mare decât în perioada identică a anului trecut, conform execuţiilor Fondului, comparate de Economica.net.

Cel mai mult au crescut veniturile din taxa clawback plătită de producătorii de medicamente

Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) a avut încasări totale de 6,53 de miliarde de lei în primele două luni din 2020, cu 5,5% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2019, arată analiza Economica.net. 

Cele mai mari surse de bani la FNUASS sunt contribuţiile de asigurări de sănătate şi taxa clawback plătită de producătorii de medicamente, în primele două luni din 2020 şi din anul 2019.

Suma încasată la Fondul Sănătăţii din contribuţiile de asigurări de sănătate, cea mai mare sursă de bani la FNUASS, se ridică la 5,62 de miliarde de lei în primele două luni din 2020 şi e cu 4,3% mai mare decât în perioada identică a anului 2019, arată calculele făcute de Economica.net pe baza execuţiilor Fondului.

  • Peste 90% din aceşti bani sunt CASS-urile salariaţilor. Aceasta, pentru că de la 1 ianuarie 2018 încoace contribuţia de asigurări de sănătate şi contribuţia de asigurări sociale cad numai în sarcina salariatului.

Taxa clawback plătită de producătorii de medicamente a adus la Fondul Sănătăţii 934,28 de milioane de lei în primele două luni ale acestui an, cu 20,65% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2019.

Clawback – o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată producătorilor de medicamente – a fost recent plafonată de Guvern, în contextul pandemiei de COVID-19.
Taxa clawback se aplică unitar producătorilor de medicamente generice (ieftine) şi celor de medicamente inovative (scumpe). Creşterea taxei clawback şi algoritmul prin care se stabileşte nivelul ei au condus la dispariţia unor medicamente ieftine din farmacii, pentru că au ajuns să fie neprofitabile financiar pentru producători, şi la creşterea gradului de dependenţă a României faţă de importurile de medicamente, de regulă mai scumpe decât medicamentele ieftine care nu se mai vând în ţară. De exemplu, pentru un medicament generic (ieftin) compensat integral, cu un preţ de producător de 5 lei, taxa clawback este de 35%, adică producătorul trebuie să achite statului român 1,75 de lei clawback. În aceste condiţii, ia amploare exportul medicamentelor ieftine produse în ţară.

Economica.net vă aminteşte că pe 27 martie 2020 a intrat în vigoare OUG nr. 31/2020 pentru completarea OUG 77 din 2011, potrivit căreia pentru primul trimestu al anului 2020, valoarea procentului “p”, aferentă contribuţiei clawback pentru primul trimestru din 2020, se plafonează la valoarea de 27,65%, calculată pentru trimestrului IV al anului 2019.

Motivele pentru care Guvernul a plafonat taxa clawback aferentă primului trimestru din acest an:

  • pentru a nu apărea discontinuităţi în aprovizionarea pieţei cu medicamente, caz în care pacienţii ar fi nevoiţi să întrerupă tratamentele pentru afecțiunile de care suferă, cu consecințe deosebit de grave asupra stării lor de sănătate;
  • în condiţiile creşterii nevoii de aprovizionare pentru unităţile sanitare cu medicamente suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, generată de evoluţia situaţiei epidemiologice pe teritoriul României și de evaluarea riscului de sănătate publică pentru perioada imediat următoare, care indică o creştere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2, ceea ce conduce la creşterea consumului trimestrial de medicamente, raportat la valoarea BAt de 1.595 milioane lei, aplicabilă pentru trimestrul I al anului 2020;
  • pentru asigurarea continuităţii tratamentului pentru pacienţi, precum şi pentru menţinerea acestei taxe la un nivel sustenabil pentru deținătorii de autorizaţe de punere pe piaţă a medicamentelor;
  • pentru evitarea intrării într-o situaţie de excluziune socială a unui număr mare de pacienţi care nu ar mai putea beneficia de unele medicamente, din cauza nivelului nesustenabil al contribuției trimestriale clawback şi pentru evitarea efectelor negative asupra întregii economii cauzate de măsurile adoptate la nivel naţional şi internațional pentru combaterea răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2”, spune Guvernul în actul normativ prin plafonează taxa clawback.

Subvenţiile primite de Fondul Sănătăţii în primele două luni ale acestui an se ridică la 50,9 milioane de lei şi sunt cu 58,35% mai mari decât în perioada ianuarie - februarie 2019, potrivit execuţiilor comparate de Economica.net.

Precizare

La finalul primelor două luni din 2020, FNUASS are venituri, încasate în contul unic, în curs de distribuire, de minus 74,91 de milioane de lei. 

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO