Averea imobiliară a românilor, de patru ori mai mare decât plasamentele în depozite, acţiuni sau pensii private

Așa se explică de altfel și intervenția statului în piața rezidențială a cărei evoluție e modificată prin programele de suport, așa cum a fost Prima Casa, cum ar fi trebuit să fie O familie, o casă și așa cum va fi noul O nouă casă, la care guvernul lucrează în prezent.

E evident, faptul că locuințele reprezintă de departe cea mai importantă parte a averii populației, în condițiile în care activele imobiliare erau de 1.739 de miliarde de lei la finele anului trecut, în timp ce cele financiare (depozite, acțiuni și titluri, pensii administrate privat) erau de doar 418 miliarde de lei, a patra parte a valorii averii imobiliare.

Citeşte şi: Prima Casă 3.0

 E cert faptul că proprietatea face bine la nervi, dar discuţia despre chirie versus proprietate nu-şi are locul în nicio situaţie. Dacă sunt momente în care chiriile egalează valoarea ratelor creditelor ipotecare, de obicei pe 30 de ani, proprietatea vine şi cu alte costuri ataşate, de la întreţinerea prin diverse lucrări de reparaţii, modernizare sau renovare a locuinţei, la impozitele locale. Aşa că de fapt, cele două costuri nu se pot compara. De fapt, totul depinde de mindset, iar majoritatea populaţiei României e concentrată pe proprietate

Dar, unul dintre avantajele proprietarilor de locuințe e nivelul redus al taxelor pe proprietățile rezidențiale, despre majorarea cărora se vorbește demult, dar nimeni nu are curajul să piardă voturi dacă o face.

Apetitul românilor pentru locuințe proprietate personală explică și apetitul dezvoltatorilor de a face proiecte rezidențiale, unii mai serioși și cu un nivel ridicat de calitate, precum One United Properties, Cordia, Forty Management sau Hanner, alții, însă, dezvoltând locuințe cu dorința doar de a le vinde fără a lua în calcul confortul cumpărătorilor, necesitățile acestora sau propria imagine din piață.

Citeşte şi: Ioan Niculae deschide cinci combinate chimice

Astfel se explică și valorizarea slabă a unor locuințe construite greșit sau din zone nefericite, deși, în teorie, deși apar uneori sincope, pe termen lung, valoarea proprietăților imobiliare crește. Dar, acest aspect nu contează atâta vreme cât casele achiziționate nu sunt investiții, pentru a fi închiriate sau revândute în câștig, ci cumpărături, care atrag de-a lungul timpului alte costuri.

Așa se face că numărul locuințelor finalizate în primul trimestru al anului 2020 a crescut cu 17% în termeni anuali, după maximul istoric atins în anul 2019 de 67.500 de locuințe. Conform BNR, 65% dintre locuințele nou livrate au fost în mediul urban, iar locuințele noi au reprezentat 59% din tranzacțiile imobiliare rezidențiale încheiate în perioada mai 2019 – aprilie 2020.