Băncile centrale trebuie să acţioneze decisiv când există riscuri legate de stabilitatea preţurilor – oficial BCE

Adaugă-ne ca sursă preferată

‘Posibilitatea unor efecte secundare neintenţionate nu ar trebui să paralizeze luarea deciziilor cerute într-o anumită situaţie, pentru ca băncile să-şi poată îndeplini mandatul’, a afirmat Christian Noyer, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Franţei.

Măsurile de relaxare cantitativă lansate recent de BCE ar putea avea consecinţe secundare dacă gospodăriile bogate beneficiază de pe urma majorării preţurilor activelor. Intervenţia semnificativă a băncilor centrale ar putea spori de asemenea hazardul moral, descurajând statele să adopte măsuri de disciplină fiscală, de exemplu, scrie Agerpres.

‘Această realitate nu ar trebui să descurajeze băncile centrale să acţioneze decisiv când există riscuri legate de stabilitatea preţurilor’, a explicat Christian Noyer. Acesta a adăugat că măsurile de relaxare cantitativă lansate recent de BCE menţin un echilibru adecvat între limitarea efectelor nedorite şi ţinta de inflaţie de 2% a BCE.

În 22 ianuarie, preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a estimat că rata inflaţiei în zona euro va continua să scadă în următoarele luni, înainte de a urca uşor spre sfârşitul anului. Măsurile de politică monetară anunţate de BCE şi posibila majorare graduală a preţului la ţiţei vor duce la o creştere treptată a ratei inflaţiei spre sfârşitul lui 2015 şi în 2016, a explicat Draghi.

Conform estimărilor BCE, rata inflaţiei se va situa anul acesta la 0,7% şi la 1,3% anul viitor – mult sub ţinta de 2% avută în vedere de instituţie. Şi aceste proiecţii ar putea fi revizuite în scădere, deoarece nu reflectă pe deplin recentele scăderi ale preţului la ţiţei.

Pentru a evita riscul unei spirale deflaţioniste, Banca Centrală Europeană a prezentat în 22 ianuarie măsuri de relaxare cantitativă (QE) în valoare de 1.100 de miliarde de euro. Mario Draghi a anunţat achiziţiile lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro, din martie 2015 până în septembrie 2016.