Bankwatch recunoaște că pe 12 mai 2025 instanța a decis respingerea cererii de emitere a ordonanței președințiale prin care a solicitat oprirea lucrărilor pentru gazoductul Tuzla-Podișor. Lucrările nu se vor opri pentru moment, deși acestea se derulează în baza unei autorizații expirate, susține organizația de mediu.
„Având în vedere că motivarea instanței nu a fost publicată până în acest moment, interpretarea în spațiul public a deciziei de respingere a suspendării pe fondul legalității actelor atacate sau respectarea condițiilor de mediu este periculoasă în raport cu principiul independenței justiției și cu dreptul părților la un proces echitabil. Suspendarea este o măsură provizorie, iar instanța ar fi putut respinge exclusiv pe motivul că nu este îndeplinită condiția urgenței pentru suspendare.
Totuși, acesta este doar o etapă a procesului. Asociația Bankwatch România – filiala Cluj a solicitat Curții de Apel Cluj suspendarea autorizației de construire până la soluționarea definitivă a cazului prin care cere anularea autorizației de construire și recunoașterea expirării valabilității acesteia. Prin procesul principal, demarat în februarie, asociația arată că lucrările s-au desfășurat fără o autorizație de construire valabilă și cere anularea ei”, se precizează în comunicatul transmis de Bankwatch.
Oengiștii susțin că au început acest proces pentru că este esențial ca toate proiectele să respecte cadrul legal, cu precădere cele de mare anvergură finanțate din fonduri publice și europene. În cazul de față ar fi vorba de un proiect declarat de importanță națională care a beneficiat de 85 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare, ridică semne de întrebare cu privire la respectarea angajamentelor asumate de promotori de conformare cu legislația națională și europeană. Situația este cu atât mai gravă cu cât autoritățile care ar trebui să aplice legea pun presiune pe organizațiile de mediu care semnalează nereguli.
„Tuzla-Podișor este conducta care leagă exploatarea gazelor în Marea Neagră de sistemul național de transport și facilitează astfel utilizare acestuia. Conducta ar transporta în medie 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an, ce pot genera 10 milioane de tone de emisii de gaze cu efect de seră anual, mai mult decât termocentralele pe cărbune în 2022 (8 mil. tone). Aceste emisii suplimentare vor duce în derizoriu eforturile României de a combate schimbările climatice și ar contribui major la creșterea dependenței de combustibili fosili”, se menționeză în replica transmisă.
Bankwatch nu uită să adauge că anul 2024 a fost primul în care temperatura medie globală a depășit pentru prima dată 1.5 °C față de perioada pre-industrială, un prag stabilit prin consens științific la nivel global pentru combaterea schimbărilor climatice. Cercetătorii au avertizat că această creștere devine tot mai greu de oprit, iar omenirea trebuie să adopte urgent soluții pentru a evita cele mai negative efecte precum fenomene meteo extreme, lipsa apei și scăderea producției alimentare. Un studiu recent al OECD arată că măsurile pentru reducerea emisiilor, precum energia regenerabilă, eficiența energetică, susținerea economiei circulare, vor genera creșterea economică, în timp ce ignorarea schimbărilor climatice va conduce la pierderea unui sfert din PIB-ul global.
Ministrul Energiei se află într-un conflict deschis cu organizațiile de mediu, pe care le acuză că vor să stopeze dezvoltarea României, iar acestea din urmă îl acuză pe Burduja de abuzuri. În urmă cu două luni Greenpeace i-a cerut fostului premier Ciolacu să-l demită pe Burduja, după ce ministrul a cerut companiilor de stat să dea în judecată ong-urile de mediu care contestă proiecte controversate.
Cererea adresată de Burduja firmelor de stat venea la rândul ei după ce un tribunal din statul american Dakota de Nord a decis să condamne Greenpeace la plata unei despăgubiri de 665 de milioane de dolari pentru blocarea lucrărilor la un oleoduct.
Citește și: