1EUR = 4.7785 RON | Bucureşti 7 º

Finanţe şi bănci

Când va trece România la euro? Băsescu e nemulţumit de pesimismul BNR şi al Guvernului

Ambiguitatea legată de adoptarea monedei euro nu face bine României, a declarat duminică preşedintele Traian Băsescu, care a recunoscut că este surprins de pesimismul introdus în ultima perioadă, atât la nivelul Guvernului, cât şi la nivelul Băncii Naţionale, cu privire la acest subiect. Altă dată un susţinător al aderării României la zona euro, guvernatorul BNR se arată mai puţin entuziast în ultima vreme. În 2007, la momentul aderării la Uniunea Europeană, ţinta stabilită pentru aderarea la zona euro era 2014. Însă aderarea a fost amânată sine die, din moment ce niciun oficial nu a asumat o nouă dată.

 

27 apr, 2014 | Agerpres

Economistul-şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, a declarat, recent, că România are nevoie de cel puţin 9-10 ani pentru a ajunge la un nivel al PIB-ului /locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare de 60% din media UE, fără de care este puţin probabil să fie primită în zona euro.

Isărescu: România e gata să intre în zona euro la anul, din punct de vedere al criteriilor nominale

Isărescu: Bucureştiul ar putea să intre şi mâine în zona euro

Traian Băsescu a spus că este esenţial ca 2014 şi 2015 să fie ani în care se confirmă politica României vizavi de Uniunea Europeană, adică faptul că se vrea integrarea în tot ceea ce înseamnă Europa unită.

Şeful statului a precizat că acesta a fost motivul pentru care, cel puţin până acum, România a aderat la toate noile instituţii create şi care vizau integrare.

'Acesta este motivul pentru care România, nefiind în zona euro, a adoptat Tratatul fiscal. Acesta este motivul pentru care România în 2012 a făcut declaraţia politică în Consiliul European că doreşte să participe la uniunea bancară. Integrarea României este esenţială pentru ca în perioada următoare să devenim un membru extrem de puternic al Uniunii Europene. De aceea, mă surprinde puţin şi pesimismul introdus în ultima perioadă, atât la nivelul Guvernului, cât şi la nivelul Băncii Naţionale, cu privire la adoptarea monedei euro. Şi aici aş vrea să fiu foarte clar, ambiguitatea legată de adoptarea monedei euro nu face bine României', a afirmat Băsescu, prezent duminică la o dezbatere organizată de Fundaţia Mişcarea Populară.

El a admis că este foarte adevărat că termenul iniţial a fost 2017 şi că a trebuit să fie amânat deoarece a venit criza.

'Dar faptul că spunem 'vedem noi, prin 2020, prin 2019, prin 2030' nu face bine din punct de vedere al credibilităţii. Sigur, o spun foarte deschis, îndeplinirea criteriilor de la Maastricht nu mai este suficientă. Cele cinci criterii de convergenţă care te trimiteau automat în zona euro nu sunt suficiente, şi asta s-a dovedit chiar pe timpul crizei. Ţări din zona euro sunt ţări care au avut cea mai mare problemă. Cele mai mari probleme nu le-au creat ţările din afara zonei euro, ci statele din interiorul zonei euro. Ce a arătat criza? A arătat că poţi să fii în zona euro, poţi să fi îndeplinit criteriile de la Maastricht, dar, dacă economia nu este competitivă, nu rezişti nici crizei, nici competiţiei', a explicat preşedintele.

Isărescu: România e gata să intre în zona euro la anul, din punct de vedere al criteriilor nominale

Isărescu şi-a reconsiderată poziţia şi se arată mai prudent în legătură cu oportunitatea adoptării rapide a zonei euro. România ar trebui să reducă din decalajul faţă de media UE, înainte ca BNR să piardă controul politicii monetare.

"Un decalaj prea mare din punct de vedere al convergenţei reale riscă să complice gestionarea ciclurilor economice în absenţa unei politici monetare independente", se arată într-o prezentare a guvernatorului Mugur Isărescu, postată pe site-ul BNR.

Însă, din punct de vedere al criteriilor de convergenţă, România ar putea fi gata chiar de anul viitor să înceapă procesul de adoptare a euro - care începe prin intrarea în mecanismul ratelor de schimb - ERM II.

"România a realizat progrese semnificative în sensul îndeplinirii criteriilor de convergenţă", se arată în prezentarea lui Isărescu.

În momentul de faţă, România îndeplineşte trei din cele cinci criterii de la Maastricht: cursul de schimb nu a variat cu mai mult de 15% în ultimii doi ani faţă de nivelul din noiembrie 2011, deficitul bugetului general consolidat nu depăşeşte 3% din PIB, iar datoria publică este la 37,9% din PIB, sub pragul de 60%.

"Doar rata inflaţiei şi ratele dobânzilor pe termen lung depăşesc încă valorile de referinţă ale criteriilor de la Maastricht, însă cele mai recente proiecţii sugerează îndeplinirea acestora în cursul anului 2014", se arată în prezentarea guvernatorului.

Rata medie anuală a inflaţiei n-ar trebui să depăşească cu 1,5 pp media celor mai performante trei state din UE, care era de 0,5% în octombrie 2013 (ţările de referinţă sunt Suedia, Letonia, Irlanda). În România, rata medie a IAPC se afla la 3,7%.

Rata medie a dobânzilor pe termen lung n-ar trebui să depăşescă cu mai mult de 2 pp media celor mai performante trei state din UE din punct de vedere a stabilităţii preţurilor, aflată la un nivel de 3,1% în octombrie, faţă de 5,7% în România.

Din punct de vedere al echilibrelor macroeconomice, România se va plasa în indicatori la anul, cu excepţia celor referitori la poziţia investiţională internaţională netă (PIIN).

"În cadrul tabloului de bord, PIIN rămâne singurul indicator situat în afara zonei de confort, însă corecţia acestuia este, în mod inevitabil, rezultatul unui proces de durată", se arată în prezentare.

Dacă la criteriile nominale România stă aşa bine, mai bine decât fostele state comuniste care încă nu au adoptat euro, de ce nu trece la moneda unică?

Din prezentarea guvernatorului reise că la o creştere economică cu 2 pp pe an mai mare decât media europeană, România ar avea nevoie de 10 ani ca să ajungă la un nivel al PIB per capita ponderat cu puterea de cumpărare de 60% din media UE, nivelul ţărilor baltice la momentul adoptării euro.

De asemenea, România ar trebui să facă progrese din punct de vedere al reformelor structurale, dar şi Europa să finalizeze reformele instituţionale în zona euro.

Data aderării la euro depinde foarte mult de agenda electorală. Isărescu arată că momentul cel mai propice este cel în care nu sunt alegeri. Cum alegerile parlamentare şi locale sunt decalate de cele prezidenţiale, acest moment se prezintă abia spre sfârşitul deceniului.

"Presupunând că preconizata modificare a Constituţiei nu va elimina decalajul dintre alegerile parlamentare şi locale, pe de o parte, şi alegerile prezidenţiale, pe de altă parte, perioada cea mai calmă din punct de vedere electoral ar fi 2021-2023 (trei ani consecutivi fără alegeri)", se mai arată în prezentare.



Lazea, BNR: E puţin probabilă intrarea României în zona euro în următorii 10 ani

'La sfârşitul anului trecut, PIB/ locuitor în România ajustat la paritatea puterii de cumpărare era de 50% din media UE.Ţările cele mai sărace care au fost primite până în prezent în zona euro au fost Estonia, în 2011, cu un PIB-locuitor ajustat de 66% din media UE şi Letonia în 2014, cu un PIB/ locuitor ajustat de 60% din media UE. Este puţin probabil ca zona euro să-şi deschidă porţile unui stat-candidat având un PIB/locuitor mai mic decât nivelurile amintite, deoarece ar însemna să îşi creeze probleme şi să creeze probleme şi statului respectiv', a afirmat Lazea, care a precizat că acestea sunt opiniile sale şi nu angajează BNR.

Pentru a ajunge la 60% din media UE la PIB pe locuitor ajustat, a arătat Lazea, România ar trebui să crească timp de nouă-zece ani cu 2 puncte procentuale mai mult decât media europeană.

De exemplu, atunci când UE îşi va relua ritmul mediu de creştere de 1,5% pe an, România va trebui să crească sustenabil cu minim 3,5% pe an.

Problema, a adăugat Lazea, este aceea că PIB-ul potenţial al României în condiţiile actuale, aşa cum este determinat de factorii obiectivi care îl compun (capital, forţă de muncă, productivitatea totală a factorilor) este de circa 2% pe an.,

PIB-ul efectiv poate varia cu +/ -1% faţă de PIB potenţial, în funcţie de anul agricol mai bun sau mai slab. Politicile nominale (monetare, fiscală) pot stimula doar temporar o creştere a PIB peste potenţial. Pentru o creştere sustenabilă, de durată, este nevoie de politici în sfera reală a economiei, care să potenţeze cei trei factori de producţie - capital, forţă de muncă, productivitate, a explicat Lazea.

Înainte de criză, România avea un potenţial de creştere a PIB de 5% pe an, care s-a redus la 2% după criză, din cauza reducerii semnificative a investiţiilor străine directe, a scăderii numărului populaţiei apte de muncă, precum şi creşterii modeste a productivităţii.,

Economia a trebuit să se ajusteze la intrări de investiţii medii anuale cu 5 miliarde de euro mai mici în 2009-2013 faţă de 2004-2008. O modalitate de a compensa acest handicap ar fi fost atragerea în totalitate a fondurilor europene, dar de abia în 2013 intrările nete de fonduri europene au atins 4 miliarde euro. Forţă de muncă s-a diminuat semnificativ în acelaşi interval, ca urmare a intrărilor mai mici ale tinerilor care au împlinit 18 ani (253.000 pe an faţă de 364.000 pe an), consecinţă a scăderii natalităţii după Revoluţie.

Nici la productivitatea factorilor - energointensitate, plăti electronice, calitatea învăţământului - România nu stă mai bine, a precizat Lazea.

În opinia lui Lazea, soluţiile ar fi creşterea absorbţiei fondurilor europene, stimularea rămânerii în cadrul forţei de muncă a persoanelor din categoria de vârstă 65-74 de ani, care sunt capabile şi dornice să muncească, şi investiţiile în învăţământ.


Traian Băsescu a subliniat că România mai are un segment care trebuie adus la nivel corespunzător de competitivitate - economia de stat, fie că este vorba de termocentrale, de căile ferate sau de multe alte regii alte statului.

'Se clarifică faptul că soluţia cu managementul privat n-a fost cea mai bună soluţie, deşi eu am susţinut-o la vremea respectivă ca alternativă la privatizări. Este clar că soluţia creşterii performanţelor managementului este privatizarea. În acelaşi timp, îmi este la fel de clar că statul trebuie să-şi păstreze nişte pârghii de intervenţie în situaţii de criză, şi aici mă refer în mod deosebit la zona energetică', a spus Traian Băsescu.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO