Băsescu: Poate până în decembrie reuşim depunerea la Parlament a legii sănătăţii

Preşedintele Băsescu a declarat, la ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcţia de ministru al Sănătăţii de către Raed Arafat, că singura sa rugăminte este legată de legea sănătăţii, spunând că "s-a ratat în ianuarie", dar poate pînă în decembrie se reuşeşte depunerea la Parlament
Economica.net - mie, 07 nov. 2012, 17:36
Băsescu: Poate până în decembrie reuşim depunerea la Parlament a legii sănătăţii

„Domnule prim-ministru, domnilor miniştri, domnule ministru al Sănătăţii, ceremonia este foarte scurtă, iar, de data aceasta, având în vedere timpul scurt până la alegeri, n-am decât o singură rugăminte la dumneavoastră, legea sănătăţii. S-a ratat în ianuarie, poate până în decembrie reuşim să o depunem la Parlament. În rest, vă doresc mult succes şi să auzim numai de bine după alegeri”, a spus Băsescu.

Raed Arafat a depus, miercuri, la Cotroceni, jurământul de învestitură în funcţia de ministru al Sănătăţii, în faţa şefului statului, cu mâna pe Constituţie, el având pe masă atât Biblia, cât şi Coranul, la eveniment fiind prezenţi membri ai Guvernului şi consilieri prezindenţiali.

Pe masa pe care Arafat a semnat jurământul fuseseră puse Constituţia, Biblia şi Coranul.

Protocolul prevede obligativitatea ca cel care depune jurământul să ţină mâna pe Constituţie în timpul citirii textului.

La începutul ceremoniei, Traian Băsescu i-a spus lui Arafat că pe masă au fost puse Biblia şi Coranul.

„Domnul ministru, aveţi acolo şi Biblia şi Coranul, este opţiunea dumneavoastră”, a spus Băsescu.

Arafat a citit jurământul cu mâna pe Constituţie.

La finalul ceremoniei, Traian Băsescu a dat mâna cu miniştrii prezenţi şi a avut un scurt dialog cu ministru de Finanţe.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, miercuri, decretul pentru numirea lui Raed Arafat în funcţia de ministru al Sănătăţii.

La începutul lunii octombrie, premierul Victor Ponta a fost desemnat ministru interimar al Sănătăţii, printr-un decret semnat de către preşedintele Traian Băsescu.

Ponta a arătat atunci că subsecretarul de stat Raed Arafat nu a dorit să ocupe postul de ministru şi că, în calitate de şef al Guvernului, nici nu intenţionează să desemneze o altă persoană ca ministru până la alegerile parlamentare din luna decembrie.

În 2 octombrie, premierul spunea că Raed Arafat l-a informat că nu vrea să deţină portofoliul Sănătăţii după alegeri, în noul Guvern, el precizând că, în această situaţie, va fi nominalizat un alt ministru, cu un mandat şi o strategie clare.

Ponta a ocupat postul de ministru interimar după ce Vasile Cepoi a demisionat de la conducerea Ministerului Sănătăţii. Potrivit Constituţiei, art.107, alin.4, desemnarea de către preşedintele României a unui ministru interimar, la propunerea primului-ministru, se face pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.

Premierul anunţa, în 26 octombrie, că, la expirarea celor 45 de zile în care are dreptul să ocupe postul de ministru interimar al Sănătăţii, va desemna un alt membru al Guvernului să exercite această funcţie, precizând însă că, de fapt, ministerul este condus de către subsecretarul de stat Raed Arafat

„În momentul în care se formează noul guvern în mod sigur voi numi un alt ministru. Până atunci, la expirarea celor 45 de zile în care am eu dreptul să vorbesc formal, să acopăr funcţia de ministru al Sănătăţii, probabil voi numi un alt membru al Guvernului care să asigure formal conducerea, însă în fapt o face Raed Arafat”, a spus Ponta la RTV.

În 21 decembrie 2011, preşedintele Traian Băsescu a declarat, la TVR 1, că, „dacă este un duşman mai mare al apariţiei încă a unui sistem privat de sănătate, el se numeşte Raed Arafat”, acesta „uitând că el a fost fundaţie la Târgu Mureş”.

În 8 ianuarie 2012, subsecretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat declara că proiectul Legii sănătăţii aflat atunci în dezbatere distruge sistemul integrat de urgenţă care rezolvă cazurile foarte grave, asigură o parte din sistemul de siguranţă naţională şi de apărare a României împotriva dezastrelor, misiunea salvării de vieţi fiind înlocuită de competiţia comercială.

În 9 ianuarie, preşedintele Băsescu i-a spus lui Raed Arafat, într-o emisiune la care a intervenit telefonic, că cea mai corectă abordare este să-i prezinte ministrului observaţiile sale şi nu să creeze „o psihoză publică”, că Guvernul ar vrea să distrugă sistemul de ambulanţă, să-l dea „la nişte golani privaţi”. Şeful statului a menţionat că, înainte de a critica sau ataca legea, demnitarii Ministerului Sănătăţii au obligaţia să o explice cetăţenilor, ca să ştie dacă o acceptă sau nu.

„Sigur, nu-i impune nimeni domnului Arafat că nu are dreptul să aibă părerea că trebuie să rămână un sistem al statului, dar acest lucru îl exprimă în primul rând în interiorul ministerului şi, dacă nu găseşte înţelegere, poate şi are alt punct de vedere decât propriul lui ministru, ori trebuie să plece ministrul ori secretarul de stat. Cine credeţi că pleacă? Ghici ghicitoarea mea!”, spunea Băsescu.

În 10 ianuarie, Raed Arafat a anunţat că a demisionat din funcţia de subsecretar de stat, pentru că ieşind din Ministeul Sănătăţii va putea apăra mai bine sistemul de urgenţă, precizând că nu poate intra în polemici cu nimeni pe aspecte care necesită discuţii tehnice.

În urma acestui scandal, soldat cu demisia lui Arafat din Ministerul Sănătăţii, la jumătatea lunii ianuarie au avut loc mai multe mitinguri, oamenii ieşind în stradă în mai multe oraşe din ţară, pentru a-şi exprima susţinerea pentru Raed Arafat şi a cere demisia preşedintelui Băsescu.

În 16 ianuarie, premierul Emil Boc declara că fostul subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat este binevenit să revină în minister sau să participe la elaborarea noului proiect de lege privind sănătatea în cadrul comisiei care va fi formată în acest sens, dacă va dori acest lucru.

A doua zi, 17 ianuarie, Raed Arafat a anunţat că va reveni în Ministerul Sănătăţii pe postul de subsecretar de stat. Premierul de atunci Emil Boc spunea că decizia a fost luată în urma unei discuţii pe care Arafat a avut-o şi cu preşedintele Traian Băsescu.

Raed Arafat a susţinut, la rândul său, în conferinţa de presă în care îşi anunţa revenirea în funcţia de subsecretar de stat, că motivul pentru care a plecat de la Ministerul Sănătăţii nu mai există, proiectul Legii sănătăţii care aducea schimbări sistemului de urgenţă fiind retras şi urmând să se discute un nou proiect de act normativ. De asemenea, Arafat spunea că este şocat de susţinerea şi încrederea pe care populaţia o are în el, iar ceea ce s-a întâmplat după plecarea lui din Ministerul Sănătăţii i-a arătat că lumea are încredere în sistemul de urgenţă actual.

În timpul campaniei pentru referendumul din 29 iulie, preşedintele Traian Băsescu a declarat la gandul.live că în urma manifestaţiilor din iarnă a învăţat lecţia că „poporul român nu-ţi suportă orice”.

„Nu-ţi suportă orice, e un lucru elementar, nu-ţi suportă orice poporul român. E o foarte bună lecţie. (…) Nu au ieşit în stradă când s-au luat măsurile de austeritate, pentru că poate au gândit că o fi drept, că nu se poate altfel, dar când au văzut că am făcut o nedreptate cuiva…”, a spus preşedintele suspendat, care a recunoscut că i-a cerut scuze lui Raed Arafat.

Raed Arafat a fost numit subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii în timpul guvernării Tăriceanu, respectiv în august 2007.

Te-ar mai putea interesa și
Inginerii Continental din Timișoara și Iași dezvoltă Unități Zonale de Control, o nouă componentă-cheie a mașinilor moderne
Inginerii Continental din Timișoara și Iași dezvoltă Unități Zonale de Control, o nouă componentă-cheie a mașinilor ...
Specialiști grupului Continental din România colaborează, în echipe internaționale, pentru dezvoltarea așa-numitelor așa-numitelor Unități Zonale de Control (Zone Control Units - ZCU) pentru......
Parlamentul European a votat în favoare unor noi norme privind îmbunătățirea calității aerului
Parlamentul European a votat în favoare unor noi norme privind îmbunătățirea calității aerului
Parlamentul European a adoptat, miercuri, cu 381 de voturi pentru, 225 împotrivă şi 17 abţineri, acordul politic provizoriu ...
Lanțul de restaurante Spartan a înregistrat o cifră de afaceri de 48 de milioane de euro în 2023 și vizează locul doi în topul restaurantelor de tip quick service de pe piața locală
Lanțul de restaurante Spartan a înregistrat o cifră de afaceri de 48 de milioane de euro în 2023 și vizează locul doi ...
Lanțul românesc de restaurante Spartan a înregistrat o cifră de afaceri de 48 de milioane de euro în 2023 și mizează ...
ARF: Toate companiile de transport feroviar de călători sunt începând de astăzi integrați și activi în sistemul Ghișeul Unic
ARF: Toate companiile de transport feroviar de călători sunt începând de astăzi integrați și activi în sistemul Ghișeul ...
Toţi cei şase operatori de transport feroviar de călători care prestează servicii publice sunt integraţi şi activi ...