Bateriile de stocare ale Bulgariei ajung să facă legea pe piața energei din zona noastră. Acumulează energia ieftină pe care și România o produce în exces și ne-o revând la preț mare, peste câteva ore

Argumentele economice pentru sistemele de stocare a energiei în baterii (BESS) sunt solide, având în vedere frecvența și amploarea tot mai mare a prețurilor negative, împreună cu diferențele zilnice extreme de preț.

Puterea totală a sistemelor de baterii din Bulgaria se ridică la peste 2 GW și, cu o capacitate de stocare de aproape 8 GWh, doar aceasta poate alimenta teoretic întreaga țară timp de două ore.

Spre exemplu, în după-amiaza zilei de 29 aprilie, o zi relativ noroasă, țara a produs mai multă electricitate decât a consumat, dar a continuat să importe o cantitate substanțială de energie.

Bulgaria beneficiază de o expansiune accelerată a pieței sale de stocare în baterii, care este de departe cea mai puternică din Europa raportat la dimensiunea economiei și a populației.

Fenomenul a fost facilitat în principal prin finanțare de la Uniunea Europeană, prin schema de sprijin RESTORE, un program cu bani din PNRR-ul bulgăresc, de 600 de milioane de euro, prin care statul acoperă până la jumătate din costurile unei instalații de stocare.În plus, guvernul mizează și pe o capacitate instalată în hidrocentrale cu pompaj.

Sistemele operaționale de stocare a energiei în baterii ar putea atinge 3,5 GW până la sfârșitul anului. După aceea, creșterea ar putea încetini, pe măsură ce diferențele între cele mai mari și cele mai mici prețuri ale zilei se restrâng, limitând veniturile din stocarea energiei.

Operatorii BESS din Bulgaria profită de vârfurile producției solare

Grecia vecină este destul de întârziată la acest capitol. Analiștii estimează că portofoliul său va ajunge la 1 GW în 2026. România ani a ajuns la 1.100 MWh. Între timp însă, operatorii de stocare din Bulgaria obțin un câștig neașteptat din schimbarea conjuncturii cererii și ofertei de energie. Cel mai important factor este energia solară, deoarece investiția în acest segment fără a include stocarea provoacă o creștere a pierderilor.

Potrivit Operatorului Sistemului de Electricitate (ESO – echivalentul Transelectrica de la noi), spre exemplu, producția de energie era de 4,82 GW la ora 15:55 în ziua respectivă, față de 4,09 GW pe partea de consum.  În același timp, 1,67 GW încărcau sistemele de stocare a energiei, acestea absorbind întregul surplus și primind, de asemenea, electricitate din țările vecine.

Diferența de preț față de Grecia a fost de 44,33 euro/MWh

Această imagine de ansamblu indică faptul că bateriile remodelează piața de electricitate din Balcani. Țara poate importa ieftin sau la prețuri zero și negative și poate utiliza energia stocată atunci când prețurile cresc, reducând costurile pentru consumatori.

Mai exact, în intervalul corespunzător de 15 minute până la ora 16:00, prețul pieței pentru ziua următoare în Bulgaria a fost de 44,34 EUR pe MWh, comparativ cu doar 0,01 EUR pe MWh în Grecia. Fluxul planificat a fost de 879 MW dinspre Grecia către Bulgaria. Bateriile au devenit astfel un fel de mare consumator flexibil. O parte din energia stocată a fost chiar returnată Greciei mai târziu, dar o cantitate mult mai mare a mers către România.

Prețurile energiei din data de 1 mai au testat limita inferioară – minus 500 euro/MWh

Încărcarea unei baterii este profitabilă doar atunci când diferența de preț este mai mare decât costurile operaționale ale instalației. Argumentele economice rămân solide, în special în cazul oscilațiilor extreme din weekendurile însorite și din timpul sărbătorilor de primăvară și toamnă, când cererea pentru încălzire și răcire este scăzută. Ungaria, Grecia, Bulgaria și România se află adesea printre primele zece țări din lume în ceea ce privește ponderea internă a producției fotovoltaice zilnice raportată la consum .

În mare parte din Europa, nivelurile pieței pentru ziua următoare (PZU) în timpul sărbătorii de 1 mai au ajuns aproape de  minus 500 EUR pe MWh în unele intervale.. Germania s-a situat la -499,99 EUR pe MWh, rezultând o diferență de peste 700 EUR pe MWh față de prețurile din vârful de seară.

Ulterior, prețul intrazilnic din 1 mai a scăzut la un minim istoric de minus 855,24 EUR pe MWh, conform Montel, iar diferența zilnică a fost de aproape 1.100 EUR pe MWh. Piața pentru ziua următoare la bursa de energie maghiară HUPX s-a aflat la pragul minim timp de două ore și jumătate, la -500 EUR pe MWh. În România, pe 1 mai prețul PZU a fost practic zero timp de opt ore, dar în vârful de seară a ajuns la 1.300 de lei/MWh.

Datele Transelectrica actualizate la începutul lunii trecute arată că în România sunt funcționale acum instalații de stocare a energiei electrice cu o putere de 599 MW și o capacitate de 1.130 MWh.