BCE a majorat la 83 de miliarde de euro plafonul liniei de finanţare de urgenţă destinată băncilor elene

Banca Centrală Europeană a majorat plafonul liniei de finanţare de urgenţă (ELA) destinată creditorilor eleni cu 2,3 miliarde de euro (2,6 miliarde de dolari), cea mai mare creştere săptămânală din ultimele trei luni, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. 
Economica.net - mie, 10 iun. 2015, 16:56
BCE a majorat la 83 de miliarde de euro plafonul liniei de finanţare de urgenţă destinată băncilor elene

Băncile din Grecia pot accesa acum fonduri totale de 83 de miliarde de euro. Capitalul tampon de lichiditate s-a menţinut la aproximativ trei miliarde de euro, astfel încât Banca Centrală a Greciei şi BCE să poată reacţiona în caz de urgenţă.

„Din cauza sporirii riscului de intrare în faliment şi a unei eventuale ieşiri din zona euro, retragerile din depozitele băncilor elene vor continua. Dacă în următoarele săptămâni nu vor exista progrese suficiente şi dacă nu va fi extins programul de asistenţă financiară, credem că Eurosistemul nu va putea continua să finanţeze în aceleaşi condiţii băncile din Grecia”, au apreciat economiştii Philippe Gudin şi Antonio Garcia Pascual de la Barclays Plc.

Instituţia de la Frankfurt a majorat finanţarea de urgenţă pentru creditorii eleni ca răspuns la cererea Băncii Greciei, îngrijorată de retragerile record din depozitele bancare. Pe fondul temerilor privind ieşirea Greciei din zona euro (Grexit), persoanele fizice şi juridice au retras din conturi peste 30 miliarde de euro în 2015, susţin surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Aceste evoluţii au forţat instituţiile financiare elene să devină dependente de finanţarea de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei.

La începutul acestui an, BCE a încetat să mai accepte obligaţiuni greceşti drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale, ceea ce înseamnă că sarcina finanţării băncilor greceşti a căzut pe Banca Centrală a Greciei. Cu toate acestea, BCE păstrează controlul, în condiţiile în care împrumuturile de care băncile greceşti pot beneficia prin intermediul finanţării de urgenţă (ELA) de la Banca Centrală a Greciei trebuie aprobate de BCE.

În mod normal, băncile greceşti îşi asigură necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană (BCE), însă creşterea retragerilor de depozite, după rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.

Te-ar mai putea interesa și
Piaţa berii se va contracta cu 2-5% în 2025, ajungând la un minim istoric (estimări)
Piaţa berii se va contracta cu 2-5% în 2025, ajungând la un minim istoric (estimări)
Piaţa berii probabil că va închide anul 2025 cu o scădere de 2%, poate chiar 5%, ajungând la un minim istoric, iar efectele vor însemna taxe şi impozite colectate la bugetul statului mai mici......
ONRC: 6.507 de firme şi PFA au intrat în insolvenţă în primele 11 luni din 2025, în scădere cu 0,15%
ONRC: 6.507 de firme şi PFA au intrat în insolvenţă în primele 11 luni din 2025, în scădere cu 0,15%
Numărul societăţilor comerciale şi al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvenţă în primele 11 luni ...
MIE:România are, în prezent, doar câteva proiecte de hidrogen verde aflate în execuţie sau cu finanţări ferme
MIE:România are, în prezent, doar câteva proiecte de hidrogen verde aflate în execuţie sau cu finanţări ferme
România are, în acest moment, doar câteva proiecte de hidrogen verde aflate în execuţie sau cu finanţări ferme, OMV ...
Popa (BNR): Volumul creditelor neperformante externalizate până în luna septembrie era de 351,6 milioane lei
Popa (BNR): Volumul creditelor neperformante externalizate până în luna septembrie era de 351,6 milioane lei
Volumul creditelor neperformante externalizate până în luna septembrie era de 351,6 milioane lei, iar în anul 2024 se ...