BCE aşteptată să vină, încă odată, în ajutorul unei Europe care se luptă cu epidemia de coronavirus

În condiţiile în care milioane de persoane sunt în carantină, pieţele financiare sunt în degringoladă şi companiile se confruntă cu lanţuri de aprovizionare întrerupte, cresc presiunile pentru ca BCE să scoată ceea ce a mai rămas din arsenalul său.

Reducerile de dobândă adoptate în regim de urgenţă de Rezerva Federală americană şi Banca Angliei semnalează un sentiment de urgenţă pentru a pune capăt îngrijorărilor că epidemia şi panica de pe pieţele financiare ar putea să se transforme într-o recesiune. Criza coronavirusului este de asemenea un test pentru noul preşedinte al BCE, Christine Lagarde, care a preluat conducerea instituţiei în luna noiembrie a anului trecut şi care se auto-caracterizează drept o „bufniţă înţeleaptă” a politicii monetare.

Sursele citate de Reuters susţin că este foarte probabil ca BCE să anunţe joi o nouă rundă de împrumuturi ieftine pentru bănci, pe care acestea la rândul lor să le acorde IMM-urilor. De asemenea, este posibil să fie discutată o reducere a dobânzii de referinţă, însă această măsură nu este sigur că va fi adoptată.

Deşi pieţele financiare mizează pe o reducere de dobândă cu 10 puncte de bază, dobânzile practicate de BCE sunt deja la un minim istoric de minus 0,5% iar mulţi decidenţi au avertizat că noi reduceri ar putea fi contraproductive deoarece ar afecta marjele băncilor până la punctul în care să descurajeze creditarea.

În schimb, o acţiune care să contrazică aşteptările pieţei riscă să alimenteze şi mai mult turbulenţele, subminând practic obiectivul măsurilor de stimulare. De asemenea, ar putea duce la aprecierea monedei euro, ceea ce ar pune şi mai multe presiuni asupra inflaţiei, o perspectivă îngrijorătoare având în vedere ritmul anemic de creştere a preţurilor în zona euro.

„Niciuna din aceste măsuri monetare nu va opri răspândirea virusului. Însă se numără printre cele mai bune măsuri pentru a evita ca pagubele aduse economiei să devină şi mai severe prin intermediul unor efecte de tip runda a doua”, a apreciat economistul Berenberg, Florian Hense.

Analiştii se aşteaptă, de asemenea, ca Lagarde să sublinieze faptul că este şi datoria guvernelor să reacţioneze la epidemie şi că ar trebui să utilizeze instrumentele bugetare aflate la dispoziţia lor, o armă mai puternică decât ceea ce poate oferi BCE. Preşedintele BCE i-a avertizat deja pe şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană că fără acţiuni coordonate Europa „se va confrunta cu un scenariu care ne va reaminti de criza financiară din 2008”.

Tot joi BCE va da publicităţii noile sale prognoze economice. Însă aceste estimări ar putea fi practic inutile având în vedere că ipotezele pe baza cărora au fost construite prognozele datează din umăr cu trei săptămâni, înainte de turbulenţele de pe pieţele bursiere şi de prăbuşirea cotaţiei preţului petrolului.