BCE: Cea mai mare problemă privind convergenţa reală a României, nivelul scăzut al venitului mediu pe cap de locuitor

„Cea mai mare problemă (a României, n.r.) cu privire la convergenţa economică este nivelul scăzut al venitului mediu pe cap de locuitor, dar acesta nu este un criteriu formal pentru aderarea la euro”, precizează sursa citată.

Reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale au declarat, pentru AGERPRES, că Raportul de convergenţă pe 2018 arată că România se confruntă în continuare cu mai multe probleme economice şi structurale atunci când vine vorba de problema convergenţei. Când raportul băncii a fost emis în 2018, datele privind deficitul şi datoria pentru 2017 şi inflaţia din primăvara anului 2018 erau în linie cu criteriile de convergenţă necesare pentru intrarea în mecanismul cursului de schimb II (MCS II).

„Dar fluctuaţia ratelor inflaţiei a fost ridicată în ultimii 10 ani. Este nevoie de măsuri care să îmbunătăţească mediul instituţional şi de afaceri, stimularea investiţiilor şi a concurenţei pe pieţele de produse, reducerea neconcordanţelor în ceea ce priveşte calificarea forţei de muncă şi deficienţelor pe această piaţă şi îmbunătăţirii calităţii şi eficienţei administraţiei publice şi a sistemului judiciar. Ar trebui, de asemenea, să se depună eforturi semnificative pentru a îmbunătăţi absorbţia slabă a fondurilor UE de către România”, susţin reprezentanţii băncii.

Potrivit acestora, pentru a spori încrederea în sistemul financiar, autorităţile competente naţionale ar trebui să continue să îşi îmbunătăţească practicile de supraveghere, printre altele, prin respectarea recomandărilor aplicabile de organismele internaţionale şi europene relevante şi prin colaborarea strânsă cu alţi supraveghetori naţionali ai Statele membre UE din cadrul colegiilor de supraveghere.

„Legea română nu respectă toate cerinţele privind independenţa băncii centrale, interdicţia de finanţare monetară şi integrarea legală în Eurosistem”, se spune în raport.

La întrebarea dacă este posibil ca România să intre în MCS II (mecanism al cursului de schimb, n.r.) în 2022 şi apoi ZE (zona euro, n.r.) în 2024, reprezentanţii BCE susţin că acesta ar depinde mai întâi de o solicitare formală a părţii române, care ar fi evaluată de Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană şi discutată cu Eurogrupul şi cu ceilalţi membri ERM II.

„Bulgaria în 2018 şi Croaţia în acest an au început pregătirile pentru ERM II. Din 2014, toţi membrii zonei euro trebuie să fie, de asemenea, membri ai uniunii bancare, ceea ce înseamnă că marile bănci sunt supravegheate direct de Direcţia de Supraveghere bancară a BCE. În Eurogrup s-a convenit că, din cauza acestei prevederi, viitorii membri ai zonei euro ar trebui să încheie o ‘cooperare strânsă’ cu uniunea bancară, aşa cum este prevăzut în regulamentul SSM. Acest lucru necesită deja o revizuire a calităţii activelor şi teste de stres pentru băncile mari”, au declarat reprezentanţii BCE.  (George Bănciulea – Agerpres)